Oportunitatea Schengen

Citește și

Luca Niculescu

România a ratat intrarea în spaţiul Schengen în luna martie a acestui an. Asta înseamnă că românii trebuie încă să arate paşaportul sau cartea de identitate la frontiera celorlalte ţări europene. O operaţiune care du­rează zece secunde şi care nu le încalcă în niciun fel libertatea de circulaţie. Decepţia este însă destul de mare în România, care făcuse din aderarea la Schengen o prioritate a po­liticii externe. Era mai mult decât o prioritate, devenise o chestiune simbolică, marcând aderarea cât mai completă la Uniunea Europeană. După Schengen, mai rămânea doar adoptarea mone­dei euro pentru ca România să se considere pe deplin europeană. Cel puţin formal.

Ce s-a întâmplat? În procesul aderării la Schengen, Româ­nia şi Bulgaria formează un tan­­dem. Cele două ţări trebuie să îşi securizeze frontierele externe în aşa fel încât să corespundă criteriilor Schengen. Ele nu pot fi separate, pentru că nu s-a făcut nimic pentru securi­za­rea frontierei care le desparte, marcată de fluviul Dunărea. Ultimele eva­luări tehnice arată că Bulgaria nu este pregătită, deci nu poate intra în martie, cum fusese stabilit. Cum Bulgaria nu e gata, nici România nu poate intra.

- Publicitate -

Decizia unor state europene de a amâna aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen fusese însă luată înainte de publicarea raportului care spune că Bulgaria nu este pregătită. De mai multe luni, Franţa avertiza că Bucu­reş­tiul şi Sofia nu sunt gata, insistând însă mai mult pe cazul României. O insistenţă care a provocat iri­ta­rea Bucureştiului, supărat că ata­cu­rile vin dinspre Franţa, “sora mai ma­re”, cea care susţinuse cu multă determinare aderarea Ro­mâniei la UE. Analizele şi comen­­tariile de la Bucureşti au scos în evidenţă faptul că Franţa ar fi supărată pe România din motive de politică internă şi de relaţii economice în scădere.

E însă mai mult de atât. Germania, prin ministrul său de Interne, a semnat o scrisoare, alături de Franţa, în care cere amânarea aderării Sofiei şi Bucureştiului. Lor li s-au alăturat apoi şi alte state, cum ar fi Finlanda şi Olanda. Austria şi Elveţia (care face parte din Grupul Schen­gen, dar nu şi din UE) nu sunt nici ele fericite cu ideea. Amânarea ade­ră­rii la Schengen nu este o obsesie a Franţei, ci semn al unei neîncrederi cres­cân­de în Europa privind capacitatea României şi Bulgariei de a gestiona corect frontierele Europei. Pentru că, odată intrate în Schengen, frontierele celor două ţări vor deve­ni frontierele de est ale Europei.

Şi, în timp ce autorităţile de la Bucureşti susţineau că României i se face o nedreptate, deoarece a îndeplinit criteriile tehnice cerute de UE (a achiziţionat camere de luat vederi pentru frontieră, a cumpărat maşini suficiente, scanere, dispune de un număr suficient de poliţişti de frontieră etc), iată că izbucneşte scandalul ares­tărilor din vămi şi de la poliţia de frontieră. Zeci de vameşi şi poli­ţişti arestaţi pentru contrabandă cu ţigări şi corupţie la mai multe puncte de frontieră (la ora scrierii articolului, dosarul e în plină evo­luţie, până la publicare se mai pot întâmpla şi altele). În faţa acestui uriaş scandal (cele mai multe do­sa­re deschise în ultimii 20 de ani), argumentele “tehnice” nu mai stau în picioare. Ce credibilitate poate avea un stat în care corupţia la frontiere pare normă şi nu excepţie? În rapoar­te­le de motivare făcute de procurori scrie chiar că, la unele puncte vamale, se puteau trece cu uşu­rinţă dro­guri şi arme, deoa­rece vame­şii nu mai făceau niciun control.

- Publicitate -

În aceste condiţii, ezitările celorlalţi europeni sunt mai uşor de înţeles. Spaţiul Schengen are deja probleme mari în regiune, la frontiera dintre Grecia şi Turcia (o frontieră de numai 12 km!) Autorităţile greceşti vor să ridice chiar un zid, pentru a descuraja sutele de imigranţi ilegali care încearcă zilnic să intre în Europa. De ce ar risca atunci să adauge spaţiului Schengen două ţări – România şi Bulgaria – care nu prezintă încredere? Mai ales în condiţiile în care Europa se află într-un moment de repliere, cu partide populiste care obţin voturi importante la alegerile din multe ţări, într-un context de criză economică şi socială? Frica a înlocuit optimismul de dinaintea ultimelor extinderi.

Ce ar trebui să se întâmple? Ţările care se opun pentru moment intrării României şi Bulgariei în Schengen trebuie să vină cu criterii clare despre ce au de făcut cele două ţări pentru a intra în spaţiul de liberă circulaţie. Criteriile de până acum nu sunt suficiente, după cum se vede în cazul Bucureştiului, care îndeplineşte dosarul “tehnic”, dar e măcinat de corupţia din vămi.

Dacă este să vedem şi partea plină a paharului, cele două ţări au acum ocazia de a face curăţenie într-un sector în care era nevoie. Atât în Bulgaria, cât şi în România, reformele s-au făcut de cele mai multe ori în salturi şi doar când exista vreun pericol. O criză este şi o oportunitate.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

OBN 2022, Montreal. Cele mai bune imagini realizate de Pagini Românești

Omnium Banque Nationale de la Montreal s-a încheiat, cu un număr record de spectatori și cu victoria neașteptată a...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -