Nu doar în Libia, unde coaliţia internaţională pilotată acum de NATO întâmpină dificultăţi în a-l forţa pe Muammar Gaddafi să înceteze ostilităţile împotriva contestatarilor regimului său, ci şi în Coasta-de-Fildeş, Franţa este foarte activă pe plan politic şi militar.
Denumită prin anii 90 „Perla Africii”, Coasta-de-Fildeş a plonjat de mai mulţi ani într-un război civil, dezastruos pentru economia ţării, între nordul musulman şi sudul creştin. Alegerile prezidenţiale din 2010 au dat câştig de cauză candidatului opoziţiei Allassane Ouatara, recunoscut apoi de întreaga comunitate internaţională. Dar nu şi de fostul preşedinte Laurent Gbagbo care nu vrea cu niciun chip să părăsească puterea.
Confruntarea lui militară cu preşedintele ales Ouatara se va termina, desigur, cu victoria lui Ouatara. Dar până atunci, rezistenţa sa înverşunată, baricadat în reşedinţa proprie ca într-un bunker şi apărat de o armată de o mie de oameni bine înarmaţi, a produs în capitala ţării, Abidjan, o gravă criză umanitară.
Franţa, cu cei 1700 de militari care alcătuiesc forţa de intervenţie Licorn, alături de trupele ONU (2250 de militari la Abidjan, 10 mii în toată ţara) se implică tot mai mult în neutralizarea trupelor lui Gbagbo, pentru a permite Coastei-de-Fildeş să revină la democraţie şi prosperitate.
Mai multe amănunte despre evoluţia situaţiei în Coasta-de-Fildeş şi despre rolul tot mai important al Franţei în criza ivoriană, puteţi afla aici.
