Update (10.36): şi liderul liberal, Michael Ignatieff, a anunţat că demisionează după cel mai prost rezultat din istoria liberalilor şi după ce şi el a pierdut alegerile şi nu a fost ales în propria circumscripţie.
PC – 167 de deputaţi (40% din votul popular)
NPD – 102 deputaţi (31% din votul popular)
Partidul Liberal – 34 de deputaţi (19% din votul popular)
Bloc Quebecois – 4 deputaţi (6% din votul popular)
Partidul Verde – 1 deputat (4% din votul popular).
Înainte de declanşarea alegerilor, situaţia locurilor deţinute în Parlament era următoarea: PC – 143; Liberalii – 77; NPD – 47; BQ – 36.
Stephen Harper a reuşit să obţină un guvern majoritar iar Canada va avea în faţă patru ani fără alegeri. Canadienii par să-şi fii pierdut minţile total şi au votat NPD în ciuda oricărei logici, mai ales în Quebec. Candidata NPD, Ruth Ellen Brosseau – care a preferat să-şi petreacă vacanţa la Las Vegas decât să ia parte la campania electorală – a fost aleasă în circumscripţia Berthier-Maskinongé.
Liderul BQ, Gilles Duceppe a pierdut alegerile în circumscripţia sa şi a demisionat din funcţia de preşedinte al BQ. Şi de această dată nu a fost de vină votul etnic.
Regiunile vor fi primele care vor avea de suferit după aceste alegeri atunci când se vor trezi reprezentate la Ottawa de iluştri necunoscuţi, unii care probabil ca vor vizita capitala prima data-n viaţa lor şi care nu vor avea nici cunoştinţele, nici conexiunile, nici curajul de a-şi reprezenta concetăţenii.
Primele concluzii: un dezastru pentru Bloc şi pentru liberali. NPD devine opoziţia oficială. Quebecul revine pe harta politicii canadiene şi va fi neevitat la următoarele alegeri, odată ce a arătat că poate vota şi altceva decât BQ. Tot referitor la Quebec: dacă Partidul Conservator va continua cu aroganţa sa faţă de Quebec, calea spre un al treilea referendum este deschisă. Şi de data aceasta s-ar putea să nu sune bine pentru apărătorii opţiunii federaliste.
Mai multe detalii, în ediţia tipărită a ziarului nostru de pe 13 mai.
