Muzică clasică românească, în centrul Montréalului

Duminică, 15 mai, aveţi ocazia să vă invitaţi prietenii sau colegii de serviciu la un concert de muzică românească. E vorba de un spectacol de calitate, desfăşurat în centrul Montréalului, care vă va face plăcere şi dumneavoastră, dar şi cunoscuţilor de alte naţionalităţi, care vor putea descoperi astfel o părticică din ceea ce are mai valoros cultura noastră.

În program: lucrări de George Enescu, Iacob Mureşianu, Iuliu Mureşianu, dar şi de alţi compozitori români, mai puţin cunoscuţi de publicul larg. Organizatoarea spectacolului, Ioana Gherman, este de profesie psiholog, dar iubeşte artele pentru că a crescut într-un mediu în care ele au fost permanent cultivate. Pe linie paternă, Ioana provine din familia Mureşenilor, care a dat României oameni care au contribuit la dezvoltarea ţării – poeţi, ziarişti, muzicieni, oameni politici.

Am încercat să aflăm de la organizatoare mai multe despre alcătuirea şi sensul spectacolului. Găsiţi mai jos răspunsurile ei la câteva dintre întrebările pe care i le-am adresat.

Ne propuneti, pe 15 mai, un concert intitulat “Le son de l’Europe de l’Est”. In program gasim doar compozitori romani, iar interpretii sunt de pe mai multe continente. Apare, firesc, intrebarea: planuiti o serie de evenimente, prin care montrealezii sunt invitati sa descopere muzica zonei noastre de lume, incepand cu Romania?

Intentia mea este sa promovez muzica clasica romaneasca in principal. Am luat aceasta decizie deoarece muzica noastra clasica este de o frumusete deosebita insa este putin cunoscuta in afara granitelor tarii. Am considerat ca merita sa fie cunoscuta la justa sa valoare. Pentru realizarea acestui proiect am decis sa organizez cate un eveniment mai amplu o data pe an, un concert mai complex care sa contina muzica de diferite genuri, de la lieder la piese de pian, la sonate pentru vioara, piese pentru cor etc. Proiectul va incorpora, progresiv, in concertele sale si muzica altor compozitori. Avand mereu in vedere punctul principal, promovarea muzicii romanesti.

Pentru moment voi organiza un concert mai amplu anual, incluzand o diversitate de piese si de compozitori. De asemenea mai organizez si alte concerte de-a lungul anului, de mai mica amploare dar cu tot atata importanta in promovarea muzicii romanesti. Anul acesta organizez, in cadrul a 15-a editii a Journees de la Culture, un recital al sopranei Felicitas Istoc Bordianu, acompaniata de talentata pianista Dana Nigrim. De asemenea, urmeaza un concert al corului La Muse (acompaniament si solo pian Monica Hurdubei), la inceputul lunii decembrie.

Notiunea de “muzica clasica” este extrem de vaga. Despre ce gen de muzica e vorba, mai exact?

Notiunea de muzica clasica este utilizata in sensul de muzica culta si pentru a delimita natura produsului pe care il oferim de alte forme muzicale, cum ar fi muzica jazz, usoara, etc… Initial proiectul a inceput cu un concert de lieder, piese pentru pian si vioara si apoi l-am dezvoltat formand o corala. Aparitia acesteia a fost o evolutie fireasca deoarece muzica corala este bine dezvoltata in compozitia romaneasca, este un teren bogat si validarea acestui fapt s-a petrecut intr-o discutie cu unul din promotorii Festivalului de prestigiu Mondial Choral Laval (ce organizeaza concerte in multe orase din Quebec si prezinta coruri din peste 100 de tari). In discutia cu dansul am fost intampinata cu laude la adresa muzicii corale romanesti. Astfel am avut confirmarea ca, desi muzica romaneasca este putin cunoscuta, atunci cand este, valorificarea ei este maxima. Corul La Muse participa anual la Festivalul Mondial Choral. Anul acesta concertul este in data de 28 Iunie, orele 19:30 in Eglise St Leon, Westmount.

Am vazut pe afis  cinci tineri de nationalitati diferite, dintre care numai cele doua pianiste sunt romance. Ceilalti trei au vreo legatura speciala cu Romania ori s-au alaturat echipei din curiozitate muzicala si din dorinta de a-si largi repertoriul? A invata o partitura noua inseamna, totusi, un efort considerabil, deci motivatia trebuie sa fie consistenta – si cred ca motivarea financiara iese din discutie.

Implicarea artistilor de nationalitati diferite este un act firesc, in special in cadrul proiectului de promovare a muzicii clasice romanesti si in cadrul unei diversitati culturale a contextului tarii in care traim. Scopul este ca muzica noastra sa fie cunoscuta in afara granitei tarii, atunci fireste implicarea artistilor de nationailati diferite este un mod de propagare a acesteia. Ei merg la concursuri nationale si internationale unde au posibilitatea de a promova piesele din repertoriul lor, implicit noile piese romanesti cantate in concertele organizate de mine. In plus toti artistii cu care am colaborat si colaborez si care nu cunosteau muzica romaneasca inainte sunt foarte placut surprinsi de originalitatea si complexitatea sa si, mai ales, de minunata utilizare a folclorului in cadrul sau.

In corala pe care ati infiintat-o in 2009 si cu care participati si la spectacolul din 15 mai, ati inceput cu piese semnate de compozitori din familia Muresenilor, din care proveniti, dar in timp ati introdus in repertoriu si autori noi. Cum va alegeti partiturile?

Am inceput prin a prezenta piese ale compozitorilor din familia mea deoarece, in primul rand acestia fac parte din patrimoniul cultural pe care doresc sa il promovez. In al doilea rand este un teren familiar, partiturile imi erau la indemana, cunosc piesele foarte bine, fapt care faciliteaza alegerea pieselor ce pot forma un bun concert. Fireste insa in urmatoarele concerte voi introduce gradual si piesele alor compozitori. In concertul Le son de l’Europe de l”Est sunt piese de George Enescu, iar din cele cinci piese cantate de corul La Muse patru vor introduce muzica altor compozitori (Tudor Jarda, Tudor Flondor, Simeon Nicolescu, Vasile Popovici). De asemenea acest concert prezinta muzica intr-o secventa graduala istorica, si anume: prima parte prezinta in majoritate o muzica clasica romantica, iar partea a doua o muzica clasica moderna, ceea ce da si un aspect educational evenimentului, diferentele in muzica compozitorilor romani fiind mai usor de inteles si asimilat.

Vă reamintim că spectacolul “Le son de l’Europe de l’Est” va avea loc duminică, 15 mai, de la ora 16.00, la Théâtre du Gesù (1200, rue de Bleury, Montréal).

Solişti: Brigitte Holleran – sopra­nă, Jaime Sandoval – tenor, Ruxandra Oancea – pian, Monica Hurdubei – pian, Aysel Taghi-Zada – vioară şi Co­rala “La Muse”.

Biletele costă 20$ (preţ întreg) sau 10$ (pentru studenţi şi seniori). Informaţii şi bilete, la telefon 514 884-6530.

 

 

Mariela Chirita
Mariela Chirita
Licenţă în Jurnalism şi master în Comu­ni­care, la Universitatea din Bucu­reşti. Colaborări de studenţie, apoi slujbe de reporter, redactor, prezentator şi reali­zator (de emisiuni simpatice) la TVR (Internaţional). Stabilită la Montréal în ‘99. Din 2001 până în 2012, redactor-şef la Pagini Româneşti, mereu în paralel cu alte job-uri. Este dintre cei care militează pentru introdu­cerea zilei de 99 de ore, deşi îşi dă seama că ar fi la fel de scurtă.

Ultimele articole

Articole similare