Comunitatea română are o nouă asociaţie a oamenilor de afaceri

Cine nu a fost prezent, pe 9 mai, la Muzeul McCord din Montréal, unde s-a lansat noua Asociaţie a Oamenilor de Afaceri Români (AGAR) – şi, din păcate, cei mai mulţi dintre dumnea-voastră nu aţi fost – a ratat prilejul de a lua parte la un eveniment organizat în mod profesionist, aşa cum nu se prea întâmplă în comunitatea noastră. Un loc prestigios, un decor atent ales şi o prezentare tehnică ireproşabilă ar fi trebuit să constituie garanţia unui eveniment reuşit. A lipsit însă lucrul cel mai important din această ecuaţie: publicul participant, fiindcă, dacă îi scădem pe cei aproximativ 20 de organizatori şi reprezentanţi ai ziarelor comunitare, nu rămân mai mult de 30-35 de oameni de afaceri români prezenţi la eveniment.

Dar vina nu este a organizatorilor, ci mai curând a oamenilor de afaceri români, care nu s-au prezentat în număr mai mare la acest eveniment, important, zic eu, pentru românii din Montréal. Desigur că AGAR nu este prima asociaţie de acest tip din comunitatea românească (şi probabil că nici ultima), dar ea este prima care, în opinia mea, are şanse să supravie­ţuiască şi să se dezvolte. Secretul nu stă atât în forţa membrilor fondatori ai asociaţiei (deşi cu toţii sunt oameni de ispravă), ci mai ales în aceea a principalului partener şi sponsor al AGAR: Caisse Populaire Desjardins Notre-Dame-de-Grâce, prin directoarea Lise Drolet – ea însăşi membră în consiliul de administraţie al AGAR -, care s-a angajat să susţină financiar (şi nu numai) noua asociaţie. Un motiv în plus să credem în viitorul asociaţiei şi să-i mulţumim doamnei Drolet pentru sprijinul acordat comunităţii noastre.

Dar, pentru a afla mai multe  despre planurile AGAR, l-am invitat  la un dialog pe noul ei preşedinte, dl Florin Mălăelea-Toropu.

Domnule Mălăelea-Toropu, sunteţi preşe­­dintele noii Asociaţii a Oamenilor de Afaceri Români din Montréal. Comunitatea noastră are multe asociaţii, dar puţină activitate, în opinia mea. Ce v-aţi propus să faceţi, mai exact, cu această asociaţie?

Mulţumesc pentru interesul pe care îl arătaţi faţă de AGAR. Dincolo de orice, eu interpretez pozitiv dorinţa de asociere. Este important că membrii comunităţii noastre sunt în căutarea ideilor, a legăturilor care să-i unească şi să le permită să progreseze în contextul quebechez şi canadian. Este, de altfel, şi mobilul principal care a dus la apariţia AGAR.

Comunitatea noastră, considerăm noi, a ajuns la un stadiu la care trebuie să se manifeste cu mai multă vigoare şi la un alt nivel pe planul economic. Cum ştiţi, profesioniştii români în mai toate domeniile sunt bine apreciaţi şi căutaţi de întreprinde-ri­le canadiene. Asta se datorează atât unei excelente pre­gătiri, dar şi uşurinţei de adaptare şi bunelor performanţe pe care le obţin în posturile pe care le ocupă. Dacă potenţialul profesional al comunităţii române a atras atenţia, de fiecare dată însă s-a pus şi întrebarea: unde este comunitatea ro­mână de afaceri? Credem că avem datoria să ne imersăm într-o cultură antreprenorială, să vrem să ne decidem noi înşine viitorul, să înlăturăm obstacolele pe care de cele mai multe ori ni le punem singuri pe drumul unei afirmări economice; să fim pozitivi. Multe eforturi au fost deja făcute; chiar dumneavoastră, presa de limba română de aici, aveţi o contribuţie deosebită în direcţia asta.

Citându-l pe Donald Trump – care nu îmi este neapărat un idol – membrii comunităţii noastre trebuie să “gândească mare” (Think Big!) AGAR doreşte să încurajeze şi să sprijine impregnarea cu o astfel de mentalitate.

Cine face parte din această asociaţie deja şi cine poate deveni membru? Pe ce criterii?

AGAR este constituită, până în momentul acesta, doar din cei care au avut iniţiativa acestui demers şi care, de aproximativ 5 luni, se străduiesc să îi pună bazele. Am pri­mit un număr important de cereri de adeziune în urma lan­sării publice a asociaţiei, cereri pe care le analizăm şi procesăm. La momentul interviului, nu am un număr exact, dar îl veţi găsi pe pagina web a asociaţiei (www.agar-qc.ca). Orice început înseamnă muncă; nu cea mai dorită sau mai interesantă, dar foarte necesară pentru viaţa viitoare a asociaţiei. Cineva trebuie să şi-o asume şi noi am făcut-o. Nu avem pretenţia că am terminat; dimpotrivă, intenţionăm să o continuăm şi să o perfectăm pe măsură ce noi interesaţi de misiunea pe care ne-am propus-o ni se vor alătura. Iar aceştia pot fi membri ai comunităţii române de aici, care au propriile lor întreprinderi, cei care lucrează pe cont propriu, dar şi cei care sunt interesaţi să fie într-o zi proprii lor patroni. Deşi vârsta nu este un criteriu, încurajăm mult tinerii să-şi dezvolte această latură antreprenorială. Pentru ei, vom găsi oricând timpul şi resursele necesare să îi sprijinim.

De asemenea, dat fiind că dorim ca logo-ul AGAR să devină un “paşaport de calitate” pentru membrii săi, va fi esenţial ca fiecare membru să respecte valorile etice şi morale atât mediului de afaceri, cât şi ale societăţii noastre. Mai multe şi mai tehnice detalii vor fi găsite pe site-ul web al AGAR.

Ce le oferiţi membrilor asociaţiei pe care o conduceţi şi ce aşteptări aveţi de la ei?

Aş fi tentat să vă răspund parafrazându-l pe Kennedy: “Ce pot membrii să ofere Asociaţiei?” Pentru că AGAR nu sunt nici eu şi nici grupul care a avut iniţiativa până acum. AGAR este totalitatea membrilor săi. Deci va depinde de noi toţi ca tot ceea ce ne vom oferi să răspundă aşteptărilor fiecăruia şi să fie de cea mai înaltă calitate. De aceea, în imediat, noi oferim un început de aventură frumoasă.

Apoi, dacă vreţi să traduc în “material”, ne gândim la toate acele facilităţi care ne vor ajuta să continuăm această aventură, în conformitate cu valorile noastre: leadership, colaborare, parteneriat, inovaţie, rezultate. Printre facilităţile acestea se regăsesc: acces la reţele de oameni de afaceri din Québec, Canada, România; dezvoltarea competenţelor de întreprin­zător prin sesiuni de informare sau de formare; întâlniri cu oameni de afaceri recunoscuţi; întâlniri cu specialişti din domenii conexe; promovare pe site-ul web al asociaţiei; acces la diverse servicii pe măsura dezvoltării de parteneria­te cu furnizori interni sau externi; produse sau servicii la preţuri preferenţiale… De asemenea, ne gândim la o recu­noaştere publică a celor care se demarcă în gestiunea întreprinderilor lor, cât şi de încurajare a tinerilor. Dar toate astea se vor realiza în timp, pe măsură ce forţa asociaţiei va creşte. Ce se aşteaptă de la membrii AGAR? În principal să se dezvolte. Cu ei va creşte şi comunitatea română şi, implicit, societatea în care trăim. Şi, de asemenea, să partajeze experienţele.

Şi pentru a încerca să aplanăm orice speculaţii viitoare: cine se află în spatele acestei asociaţii, ce partide politice din România sau din Canada, cine vă dă bani ca să puteţi funcţiona?

Poate ar trebui menţionat, mai întâi, că AGAR este o organizaţie nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi des­chisă la dialog şi colaborare. Dorim ca “în spatele” ei să fie membrii comunităţii române de aici, motiv pentru care îi invităm să ni se alăture, în măsura în care ne împărtăşesc idealurile şi doresc să le promoveze împreună cu noi. Ne vom angre­na în orice cooperare în respectul valorilor proprii, care stimulează realizarea obiectivelor respective şi care este benefică dezvoltării mutuale.

Practica dictează că numărul de colaborări creşte odată cu numărul de membri ai unei organizaţii. Aşa că, până acum, am semnat un singur contract de colaborare, cel cu Caisse Populaire Desjardins de Notre-Dame de Grâce, al cărei director general, doamna Lise Drolet, ne-a fost alături încă de la început. Dar, euforia lansării trecând, punem eforturi în găsi alţi parteneri. De exemplu, presa de limbă română, căreia îi sugerez să sprijine AGAR, oferind condiţii preferenţiale de publicitate membrilor săi şi asociaţiei însăşi. În rest, ne vom strădui să funcţionăm pe măsura mijloacelor pe care ni le vom crea: cotizaţii, servicii oferite membrilor, contribuţii externe.

De aceea, fără a abdi­ca de la criteriile pe care le menţionam, prima noastră prio-ri­tate este de a convinge membrii comunităţii atât de ne­ce­sitatea asociaţiei, cât şi de a i se alătura, pentru a crea capacitate de ofertă, aşa cum vă spuneam mai înainte. Suntem conştienţi că aceasta se va întâmpla în măsura în care obiectivele AGAR se vor identifica cu aspiraţiile comunităţii, atât timp cât AGAR poate răspunde intereselor ei.