Ce se-ascunde în ceaşcă?

Cafeaua. Un deliciu cotidian. Care nu îngraşă, nu e ilegal şi nici imoral. Unul care ar putea preveni Parkinson-ul, Alzheimer-ul, ba chiar şi cancerul de prostată sau de sân. Un fel de drog totuşi, dar unul care nu strică plămânii şi nici nu ne face să ne pierdem slujbele – ba din contra, de multe ori patronul ni-l pune la dispoziţie, gratuit.

La Montréal, un român ne propune o incursiune în lumea istoriei, aromelor şi virtuţilor cafelei. Sorin Burlec lucrează în domeniu din 2003 şi este în prezent director de producţie la Terra Coffee & Tea, o companie care importă şi distribuie cafea de calitate superioară.  Alături de el vom descoperi, pe parcursul câtorva episoade, ce aduce această licoare în viaţa noastră, cum să o savurăm şi cum să ne educăm gustul pentru ea. (M. Chiriţă)

Încă de la descoperirea sa, la începutul Evului Mediu, cafeaua a fost subiectul multor controverse. Considerată că având proprietăţi medicinale de către unii, ea era privită ca o invenţie diabolică de alţii, care erau speriaţi de efectele pe care le avea asupra corpului şi minţii.

Chiar şi astăzi, în fiecare lună apar noi studii care readuc în actualitate vechile opinii despre binefacerile sau efectele malefice ale consumului de cafea. “O băutură machia­velică”, ar spune unii. “Prea bună pentru a fi lăsată pe mâna profanilor”, par să argumenteze alţii.

Cert este că piaţa cafe­lei e, în prezent, a doua ca mărime în întreaga lume, ea depăşindu-le pe cele ale aurului, oţelului sau grâului. Singura piaţă mai mare este cea a petrolului.

Întorcându-ne din nou în timp, s-ar părea că nici Balzac şi nici Voltaire nu ar fi reuşit să-şi ducă la bun sfârşit imensele opere lite­-rare fără ajutorul cafelei. Se spune că fiecare dintre cei doi titani obişnuia să consume peste 50 (cincizeci!) de ceşti de cafea zilnic.

Cât despre Beethoven, un biograf poate glumeţ a lan­sat povestea conform căreia compozitorul ar fi numărat cu scrupulozitate exact 60 de boabe de cafea pentru fiecare ceaşcă, pe care ţinea să şi-o pregătească singur.

Dintre datele certe, poate nu ştiaţi că Johann Sebas­-tian Bach a compus un concert în onoarea delicioasei licori: Cantata Cafe­lei. La fel de sigur este că, secole de-a rândul, cafeaua a fost şi este savurată de miliarde de oameni. (va urma)

Etimologie: se acceptă aproape unanim că la originea denumirii de “cafea” se află cuvântul “kahve”, care în limba turcă repre­zintă pronunţia cuvântului arab “qahwa”. Acesta din urmă e o trunchiere a expresiei “kahhwat al bun”, care desemna un vin revi­-gorant, folosit pentru deschiderea apetitului.

O altă posibilă origine a numelui este Regatul Caffa (actualmente o provincie a Etiopiei), locul de unde ar proveni arborele de cafea. Interesant este că, în zona res­pectivă, cafelei i se spune însă “bunna”.

Ultimele articole

Articole similare