În timp ce agenţiile de evaluare au coborât drastic cota de credit a Greciei sub B, apreciind că există 50% şanse ca ţara să nu poată face faţă obligaţiilor sale financiare, Statele Unite se află într-un moment de cumpănă urmărit cu sufletul la gură de lumea întreagă: preşedintele Obama negociază cu opoziţia republicană o creştere a plafonului legal de îndatorare a ţării.
Datoria americană a atins plafonul admis de legea actuală şi o asemenea creştere este necesară pentru ca administraţia sa să poată asigura plăţile curente, printre care, pensiile.
Dar negocierile sunt extrem de dificile. Republicanii cer, în paralel, un program drastic de reducere a cheltuielilor guvernamentale pentru reducerea deficitului, şi soluţia lui Obama nu li se apre acceptabilă. Acesta vrea ca, odată cu diminuarea cheltuielor pentru programele sociale să mărească impozitele celor bogaţi, cu venituri de peste 250 de mii de dolari anual. Tradiţional, republicanii, pot admite multe, dar creşterea impozitelor categoric, nu.
Există o dată limită pentru realizarea unui acord între democraţii lui Obama şi opoziţia republicană: 2 august.
Banca federală (FED), marea agenţie de evaluare Moody’s Investors Services şi China fac presiuni assupra celor două tabere ca să se ajungă la un acord cât mai repede. Eşuarea negocierilor ar face ca la orizont să se profileze o criză extrem de gravă, nu doar pe plan local, în Statele U ite, ci şi pe plan mondial.
Dacă un posibil faliment al Greciei riscă să aibe consecinţe dramatice asupra întregii zone a euro-ului, cât de ample şi de serioase ar fi consecinţele unei crize majore în cea mai puternică economie a lumii nu este greu de imaginat.
Pentru o expunere detaliată a actualei negocieri dintre preşedintele Obama şi republicani, a se citi articolul de aici.
