Crochiu Jack Kerouac: Un american cu părinţi din Québec

Citește și

Totul concura pentru ca biografia lui Jack Kerouac (1922-1969) să dispară anonimă în creuzetul multietnic din care ia naștere, de peste două sute de ani, complexa identitate americană.

S-a născut in Lowell, Massachussetts, din părinți quebechezi imigranți. Tatal, Léo-Alcide Keroack (n. 1889), era originar din Saint-Hubert, în apropiere de Rivière-du-Loup, iar  mama, (n. 1894) Gabrielle-Ange Lévesque, din Saint-Pacôme. Familiile lor făcuseră parte din valul celor aproximativ 300 000 de quebechezi care, între 1880 si 1890, au imigrat in orasele industriale din marea zona americana cunoscuta sub numele de Noua Anglie.

- Publicitate -

Partea identitară canadian-franceză a lui Jack Kerouac nu se reduce insa la originea familiei. Mai mult de un sfert din populatia orasului Lowell era de origine canadian-franceza, iar copilaria lui Jack Kerouac s-a petrecut in limba franceza, intr-un cartier canadian-francez. A inceput sa invete englezeste abia la sase ani, cand a fost inscris la o ăcoala bilingva, caci in casa parintii vorbeau frantuzeste. Fratele sau mai mare, Gérard, era numit Ti-Loup, sora, Caroline, cu doi ani mai in varsta, Ti-Nin iar Jack Kerouac insusi isi  semna scrisorile personale  mai tarziu Ti-Jean. Intr-un interviu din 1967, vorbind des-pre copilaria sa, el evoca, in joual, un mediu quebechez: „Se vorbea fran’zeste-n cosmelie, in casa. P’orma toti era francezi batrani, – strada Beaulieu, p’orma strada Boisvert, p’orma, clubul – toti francezi batrani care batea cartile, juca la loto… P’orma la Craciun… la Anul Nou… se facea turtiere si se striga in gura mare…”

Cu un asemenea fundal frantuzesc, Jack Kerouac a ajuns totusi, dupa o copilarie si o adolescenta dificile, sa devina un mare scriitor american, un scriitor emble-matic al lite-raturii americane din a doua jumatate a seco-lului trecut.

Dupa terminarea studiilor secundare, a urmat cursuri universitare la Columbia si la The New School –  ambele, universitati din New York. Dar si-a intrerupt studiile si cursul vietii lui a luat o turnura care avea sa-l condu-ca spre literatura si celebritate. A continuat sa traiasca la New York, unde si-a format un grup de prieteni, cunoscuti mai tarziu ca reprezentanti, in literatura, ai asa-numitei generatii beat.

- Publicitate -

Termenul beat generation ii apartine chiar lui Kerouac si a fost mentionat prima data in 1948. “Generatia beat” (“obosita”, “vagabonda”, dar, potrivit lui Kerouac, de asemenea  “fericita”, “optimista”) se razvratea impotriva valorilor conservatoare, a puritanismului si snobismului, traia dezordonat si intens, privilegiind drogurile, alcoolul si se-xul, se afla in cautarea unei libertati absolute. In plan spiritual si artistic, tinerii “beat” erau atrasi de gandirea orientala (in primul rand de bu-dism), de creatia spontana si de jazz.

Alaturi de Jack Kerouac se regaseau, ca personalitati-far ai generatiei beat, printre altii, scriitorii William Burroughs, Allen Ginsberg, Neal Cassady si John Clellon Holmes. Ulterior, miscarea beat s-a amplificat si, adaugandu-i-se alte numeroase personalitati, a devenit deosebit de importanta.

Jack Kerouac (debutand, in 1950, cu The Town and the City) este autorul celei mai reprezentative carti a generatiei beat: Pe drum.

Pe drum a fost conceputa si dactilografiata in trei saptamani, pe un sul de hartie cu lungimea de 37 m, intrucat autorul nu a vrut sa-si piarda spontaneitatea prin intreruperile cerute de schimbarea foilor de hartie. Cartea, scrisa in 1951, nu a fost acceptata de editori decat sase ani mai tarziu, si s-a bucurat de un succes iesit din comun. Ea a devenit o carte mitica a literaturii americane, alaturi de Aven-turile lui Huckleberry Finn (Mark Twain) si de Fructele maniei (John Steinbeck).

Pe drum este un roman autobiografic, in  care este descrisa traversarea Statelor Unite de la est la vest cu autostopul. Protagonist, alaturi de personajul narator, este Dean Moriarty –  in viata reala, scriitorul si prietenul apropiat al lui Jack Kerouac, Neal Cassaday.

Cartea ofera o imagine complexa si foarte colorata, animata de zeci de personaje atra-gatoare, o fresca a contradictiilor si mirajelor unei Americi postbelice, confruntata cu numeroase proble-me sociale si cu primele manifestari ale Razboiului Rece.

In 1960, Jack Kerouac publica un alt volum, Cartea viselor, si el autobiografic. Erau evocati in ea prieteni si evenimente din tineretea autorului. Nu era ultima sa carte, dar ea suna ca un fel de bilant prematur. Fiindca la 21 octombrie 1969, Jack Kerouac murea de ciroza, la numai 47 de ani, intr-un spital din St-Petersburg, Florida. Lăsa in urma sa un mit şi o celebritate pe care nu pusese mare preţ in timpul vieţii.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Temperatură record în Columbia Britanică: 22,5 grade Celsius

După ce a stârnit îngrijorări la nivel global prin temperaturile record din vară, o regiune din vestul Canadei a...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -