Catherine Pogonat

“Please don’t laugh”…

…but Romania wants into euro este titlul unui editorial din The Globe and Mail. Autorul, Michael Babad, afirmă că preşedintele român Traian Băsescu îi este simpatic, pentru că are simţul umorului. După o întâlnire cu cancela­rul german Angela Merkel, Bă­sescu a glumit cu presa şi le-a cerut ziariştilor „să nu râdă” pe seama faptului că, în pofida tuturor proble­melor actuale, România vrea să adere la mo-neda europeană, în 2015. Autorul articolului arată că auto­­rităţile de la Bucureşti au făcut refor­me în Româ­nia şi prezintă o serie de statistici economi­ce îmbucurătoare: deficitul va ajunge la 4,9% din PIB, în acest an (de la 6,9%, anul trecut), iar prognozele arată că el va fi de 3,7%, în 2012 şi de 2,9%, în 2013. Pentru a putea adera la euro, deficitul Româ­niei trebuie să fie sub 3% din PIB.

O regină din România la Montréal

Montréalul nu  a fost întotdeauna aşa de antimonarhic cum se arată astăzi. The Gazette amin­teşte fervoarea care i-a cuprins pe montrea­lezi cu oca­zia vizitei pe care Re­gi­na Ma­ria a Ro­mâniei a făcut-o în Canada, în octombrie 1926. Nepoată a re­ginei Victoria a Marii Britanii, Regina Maria s-a aflat, cu acea ocazie, într-un turneu de şapte săptămâni în Canada şi SUA. The Gazette notează că regina venise, de fapt, să cerşească. Germania inva­da­se România, în timpul Primului Război Mondial şi ţa­ra era distrusă, la fel ca şi instituţia monarhică. Re­gina se baza pe şarmul ei pentru a atrage de partea României aliaţi şi investiţii străine.

Un oraş cu gust… european

Valuri de imigranţi au fasonat gastronomia Montréa­lului, însă nu italienii sau grecii sunt cei care au pus oraşul pe harta culinară a lumii, ci imigraţia est-europeană. Un top realizat de The Ga­zette dovedeşte că Montréalul nu este renumit pentru pizza sa, ci pentru bagels-urile St.-Viateur (legenda arată că bagel-ul a fost inventat de un evreu din Austria), pentru carnea afumată de la Schwarts, res­tau­rant fon­dat de un evreu român, ca şi un alt restaurant, Moishes, care încă serveşte o reţetă românească de somon marinat.

O copertă pogonată

Prezentatoarea TV Catherine Pogonat (Mange ta ville,  un premiu Gémeaux în 2009) apare pe coperta suplimentului M (Moi. Ma vie. Mon Style), editat de La Presse. În articolul din interiorul su­plimentului, Catherine – fiica unui fost actor român,  Grigore Pogonat şi a unei quebecheze – vorbeşte despre noua sa emisiune tv, găzduită de Musique Plus, dar şi despre rădăcinile sale româneşti. Rădă­cini pe care şi le-a descoperit la 21 de ani, când a plecat cu o bursă în România.

Ceauşescu, marcă înregistrată

Valentin Ceauşescu şi Mircea Oprean (soţul  Zo­iei Ceauşescu) au obţinut câştig de cau­ză în tribunal, legat de marca Ceauşescu. Zoia Ceauşescu a protejat, în 2008, la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, numele Ceauşescu. Ceea ce în­seamnă că folosirea acestui nume în scopuri comerciale, fără acordul celor doi, este interzisă – arată ediţia internet a ziarului La Presse. Teatrul Odeon a prezentat un spectacol despre execuţia soţilor Ceau­şescu, dar direcţia teatrului a fost somată să oprească reprezentaţiile, pentru că se  încălcau astfel drepturile urmaşilor lui Ceauşescu.

Şef de Bombardier

Ziarul La Tribune din Sherbrooke prezintă un portret al lui Mihai Rasi­des­cu, originar din Bucureşti, care a fost numit vicepreşedinte al grupului de vehicule specializate de la Bombardier Recreational Products (BRP). Este vorba de o nouă divizie a BRP care are ca obiectiv, printre altele, să producă vehicule care să ruleze pe lună. Până de curând, Mihai Rasidescu a fost directorul general al Centre des technologies avancées BRP, de pe lângă Université de Sherbrooke.

La o cafea şi-un mat

Vremurile actuale, marcate de dificultăţi econo­mice, au şubrezit serios tradiţia cafe­ne­lelor şa­histe. Singura care mai ţine steagul sus este Café Pi, considerată de The Gazette una din destinaţiile cele mai originale de pe bulevardul St-Laurent. Cafenea­ua organizează diverse evenimente şahiste, prin­tre care şi simultane cu jucători cunoscuţi. Pe 6 sep­tembrie, de exemplu, cea care a condus ostili­tă­ţile a fost marea maestră internaţională Alina L’Ami (Alina Moţoc), venită din România pentru a partici­pa la un turneu de şah la Montréal.

Ad