Principala problemă pe care şi-a pus-o Québecul când a elaborat planul său de imigraţie pe 2012 a fost diversitatea nou-veniţilor. Propunerea iniţială a Ministerului Imigraţiei a fost impunerea unei cote maxime de 30% pentru fiecare zonă geo­grafică. Cu titlu de exemplu, asta ar fi însemnat ca Europa sau Asia să nu poată da mai mult de 30% din totalul imi­gra­ţiei quebecheze. Ideea a fost primită însă cu ostilitate, din cauza suspiciunii că ministerul încerca astfel, voalat, să limiteze imigraţia din zona Maghrebului (Algeria, Maroc, Tunisia). Ministrul Kathleen Weil spunea că nu doreşte decât o mai mare diversitate etnică, lingvistică şi culturală, ceea ce ar avantaja companiile din Québec.

Până la urmă, ideea cotei a căzut, dar cea a diversităţii a rămas: planul adoptat prevede intensificarea eforturilor de comunicare ale guver­nului în diferite zone ale lumii, unde Québecul crede că poate găsi vorbitori de franceză şi personal calificat pentru piaţa mun­cii de aici.

Timpii de aşteptare pentru procesarea dosarelor de imigraţie variază foarte mult de la o ţară la alta, deci este de presupus că ministerul poate jongla şi cu acest factor. De exemplu, pentru România şi Moldova, în prezent sunt programate interviuri pentru dosarele trimise în octombrie 2010, în vreme ce pentru Algeria s-a ajuns abia la procesarea dosarelor depuse în martie 2008.

Prognozele arată că Africa (unde intră şi regiunea Maghrebului) va da 31% din imigranţii care se vor stabili în Québec în 2012, cele două Americi vor da 25%, Asia – 24% şi Europa – 20%. Din Africa şi Europa vor veni cei mai mulţi muncitori calificaţi, iar din Asia nu doar cei mai mulţi investitori, ci şi toate persoanele admise pentru a avea grijă de câte un membru al familiilor quebecheze (bone, îngrijitori pentru vârstnici etc).

În total, Québecul e pregătit să primească în 2012 până la 53.800 de imigranţi, ceea ce arată că imigraţia este în conti­-nuare soluţia la multe dintre nevoile demografice ale provinciei (îmbătrâni­rea populaţiei, penuria forţei de mun­că şi, important, păstrarea ponderei demo­grafice în interiorul Canadei, pondere fără de care Québecul va avea mai puţine locuri în Parlamentul de la Ottawa).

Şi Moldova iese din Top 10

Statisticile pe primele şase luni ale anului în curs arată că imigranţii din China, Haiti şi Maroc sunt cei mai numeroşi. Pe următoarele locuri se află Algeria, Franţa, Iran, Columbia, Liban, Egipt şi Camerun. România a ieşit din top 10 al imigraţiei în Québec încă din anul 2008, iar Moldova, care era în top 10 anul trecut, nu mai figurează acum în clasament (există însă posiblilitatea ca ea să reintre dacă un număr mare de imigranţi au venit din Moldova în a doua parte a anului). Ca o curiozitate, un studiu realizat de BBC arată că, din întrea­ga lume, Moldova este ţara care îşi diminuează cel mai rapid populaţia. În perioada 2005-2010, Moldova a pierdut, pe seama imigraţiei, 4 locuitori pe oră. Spre comparaţie, conform aceleiaşi statistici, din România pleacă doar două persoane la fiecare oră, iar în Canada intră 25 de imigranţi în fiecare oră.

Ad