România – Canada, şantajul vizelor

Conform legilor canadiene, toţi turiştii străini care doresc să viziteze Canada au nevoie de viză de rezident temporar, cu excepţia cetăţenilor ţărilor exceptate de la această regulă.

Decizia de ridicare a vizelor pentru o anumită ţară este luată de Guvernul de la Ottawa în baza următorilor factori: profilul socio-economic şi nivelul general de corupţie din ţara respectivă, gradul de securizare a documentelor de călătorie, precum şi a frontierelor, rata de refuz a cererilor de viză, rata de depăşire a perioadei de şedere legală şi numărul cererilor de azil.

În prezent, peste 50 de ţări din întreaga lume sunt exceptate de la obligativitatea vizelor pentru Canada. Printre acestea se află aproape toate ţările UE, dar şi Botswana sau Papua Noua Guinee. Dintre cele 27 de ţări membre UE, doar trei nu se bucură de acest privilegiu: România, Bulgaria şi Cehia. Ultima dintre ele are o poveste aparte. Introdusă pe lista ţărilor exceptate în 2007, Cehia s-a văzut pusă din nou pe lista neagră doi ani mai târziu, în 2009, după ce Guvernul de la Ottawa a constatat o creştere foarte mare a cere­rilor de azil din partea “turiştilor” cehi ajunşi în Canada, în special a celor de etnie romă.

Europarlamentari est-europeni şantajează Canada pentru ridicarea vizelor

Trei europarlamentari (un român, un bulgar şi un ceh) au trimis o scrisoare deschisă premierului Canadei, Stephen Harper, prin care îi solicită să renunţe la obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din România, Bulgaria şi Cehia. În caz contrar, cei trei ameninţă cu blocarea semnării Acordului de liber schimb între Canada şi UE. “Ne exprimăm speranţa că problema vizelor va fi rezolvată până ce acordul va ajunge în plenul legislativului european, spre a fi aprobat prin vot. Altfel, nu este exclusă o blocare a votului pe acord în Parlamentul European din partea celor 70 de eurodepu­taţi ai celor 3 state membre”, se arată în scrisoarea semnată de cei trei.

Eurodeputatul român care semnează scrisoarea de ameninţare este PDL-istul Sebastian Bodu, membru al partidului de guvernământ din România. Personal, mă îndoiesc că premierul Stephen Harper tremură de frica celor trei parlamentari est-europeni şi că Sebastian Bodu a avut acordul PDL atunci când a trimis această scrisoare. Acordul econo­mic dintre Canada şi UE este cu mult prea important pentru cele două părţi pentru ca soarta lui să depindă de ridicarea vizelor unor ţări.

Polonia şi Ungaria au aşteptat 4 ani de la aderare

Cei care reproşează Guvernului canadian că discri­minează ţări membre ale UE atunci când refuză ridicarea vizelor ar trebui să ştie că alte patru ţări europene s-au “bucurat” de exact acelaşi tratament.

Polonia, Ungaria, Slovacia şi Lituania au aşteptat 4 ani de la momentul aderării la UE (2004) şi până la ridicarea vizelor pentru Canada (2008). Cum România şi Bulgaria au aderat în 2007, cei 4 ani s-au împlinit anul acesta.

Însă, dacă e să ţinem cont de înrăutăţirea situaţiei economice mondiale din ultimii ani, dar şi de faptul că nici România, nici Bulgaria nu se bucură de credibilitatea ţărilor pomenite mai sus, atunci amânarea ridicării vizelor ar avea o justificare în plus.

Lucrul acesta este şi mai evident dacă ţinem cont de faptul că România şi Bulgaria nu reuşesc să convingă nici măcar ţările europene de buna lor credinţă în materie de respectare a legilor şi de luptă împotriva corupţiei: Olanda şi Finlanda s-au opus în mod categoric aderării României şi Bulgariei, în acest an, la Grupul Schengen, amânând aderarea pentru un moment nedeterminat.

Ungurii cer azil pe capete în Canada

Situaţia este însă şi mai descurajantă dacă privim tabloul solicitanţilor de azil în Canada. În 2007, înainte de liberalizarea vizelor pentru cetăţenii cehi, numărul solicitanţilor de azil din această ţară era de doar 100 de persoane. În 2008, acesta a crescut la 848, pentru ca în 2009 să atingă nivelul de 2101 de persoane, ceea ce reprezenta atunci 6,3% din totalul solicitanţilor de azil în Canada. Reacţia Guvernului Harper a fost rapidă şi tranşantă: Cehia a fost mutată din nou pe lista neagră a vizelor, în ciuda statutului ei de ţară membră UE.

La capitolul cereri de azil, Ungaria stă chiar mai prost decât Cehia şi este surprinzător că, până în acest moment, Canada nu a avut aceeaşi reacţie ca în cazul Cehiei.

În 2007, cu numai un an înainte de ridicarea vizelor pentru Ungaria, doar 23 de unguri solicitaseră azil în Canada. Anul următor, în primul an de liberalizare, numărul solicitanţilor a crescut la 302 persoane, pentru ca în 2009 cifrele să explodeze. Nu mai puţin de 2531 de cetăţeni maghiari au cerut azil în Canada în 2009, iar povestea s-a repetat şi în 2010 (2336 de solicitanţi de azil), urcând Ungaria pe primul loc în acest clasament. Unul din zece solicitanţi de azil în Canada era, în 2010, de origine maghiară.

Poliţişti români patrulează pe străzile din Germania

Exasperate de numărul ridicat de infractori de ori­-gine română, autorităţile din Germania au demarat un proiect de cooperare între poliţia locală şi cea din România. Acesta constă în trimiterea de poliţişti români care să patruleze pe străzile oraşelor din Germania, în echipe mixte, alături de poliţiştii germani.

Köln este oraşul ales pentru demararea acestui proiect. De la începutul anului, aici au avut loc peste 650 de delicte comise de români, ceea ce reprezintă 6% din totalul infracţiunilor din urbe. Principalele infracţiuni făcute de români în Germania sunt furturile din magazine, spargerile de locuinţe, dar şi furturile de metal.

În luna octombrie, poliţia din Köln a arestat 7 hoţi români, capii unor reţele active pe întreg teritoriul Germaniei, care furaseră materiale în valoare de 600 de mii de euro.

Ruşii se tem de invazia ţiganilor din România

O publicaţie din Rusia scrie că autorităţile de la Moscova se tem că ţiganii din România ar putea ajunge în Rusia pe filieră moldovenească. Nezavisimaya Gazeta, care citează liderul unui partid din Republica Moldova, spune că autorităţile române ar avea un program prin care vor să mute ţiganii în ţările vecine. Viktor Shelin, liderul Partidului Social Democrat din Moldova, a declarat pentru coti­dianul rus că, în luna octombrie, 1.200 de ţigani au ajuns în Moldova, iar alţi 3.500 au cerut permis de mic trafic la frontieră, care le va permite să circule liber în localităţile de la graniţa cu România. Întrebaţi de ce au venit în Republica Moldova, ţiganii au declarat că vor să-şi găsească de lucru, după cum afirmă politicianul moldovean. El a mai spus că nimeni nu crede însă aşa ceva, întrucât până şi moldovenii îşi părăsesc ţara pentru a merge la lucru în Rusia sau Italia.

Că sunt sau nu identificaţi drept ţigani, mii de infractori cu paşaport românesc au invadat marile oraşe din Europa, provocând adesea panică în rândul populaţiei locale şi ducând la degradarea serioasă a imaginii românilor din zonele respective. Şi la Montréal prezenţa infractorilor cu nume şi paşapoarte româneşti se face simţită din când în când. Ultima dată s-a întâmplat acest lucru în 15 octombrie a.c., când Journal de Montréal publica la pagina 9 (vezi foto) portretul a 9 persoane care erau prezentate drept “membrii unei reţele internaţionale de hoţi români”.

Ridicarea vizelor canadiene este în prezent pe masa de discuţii a autorităţilor din Canada, România şi UE.

Ultimele două cer, la unison, ridicarea vizelor, în timp ce Canada lasă de înţeles că nu este încă pregătită pentru acest pas. Ce vrem însă noi, românii care trăim în Canada? Pentru a vă face o idee, puteţi citi în pagina 5 două comentarii – unul pro şi unul contra – pe tema ridicării vizelor.