Slalom prin noul Cod Civil românesc – interviu cu avocata Iolanda Boţi

Citește și

Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

România a adoptat de curând un nou Cod Civil. Cel vechi, aflat în vigoare până acum, data din 1864, din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Una din sursele de inspiraţie pentru noul Cod românesc a fost Codul Civil din Québec.

Mem­bră a Baroului din Québec şi a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocata Iolanda Boţi a participat la o serie de conferinţe şi intervenţii televizate în România, unde a vorbit despre noutăţile cu­prinse în acest act legislativ. Printe altele, ea a fost invitată la evenimentele organizate de Academia Română cu ocazia lansării Codului, precum şi la cursurile de formare profesională a avocaţilor din cadrul Baroului Bucureşti şi a judecătorilor din cadrul curţilor de apel din România.

- Publicitate -

Iolanda Boţi este preşedinta şi fondatoarea Asociaţiei de Drept Civil Québec-Roumanie. Ca avocat specializat pe noul Cod Civil, Iolanda Boţi consideră că acesta răspunde noilor cerinţe socio-economice şi juridice, într-o Românie membră a Uniunii Europene.

Care sunt principalele domenii în care noul Cod Civil a adus schimbări majore?

Cea mai importantă noutate este aşa numită concep­ţie monistă a noului Cod, şi anume faptul că legiui­to­rul român şi-a propus să grupeze într-un singur cod principalele instituţii de drept privat, adică insti­tuţiile de drept civil – familia, pro­-prietatea, persoana fizică şi juri­di­că, instituţiile comerciale, contractele comerciale -, dar şi elementele de drept inter­na­ţional privat.

- Publicitate -

Instituţia “logodnei” este nou apărută. Ce înseamnă ea?

Logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria, însă logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns să încheie căsătoria. Încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalităţi. Iar încheierea căsătoriei nu este condiţionată de încheierea logodnei.

Noul Cod prevede 3 tipuri de regimuri matrimoniale. Care sunt particularităţile fiecăruia dintre ele?

Existenţa unor regimuri distincte reprezintă un progres faţă de vechea reglementare. Astfel, legiuitorul stabileşte regimul comunităţii legale, regimul separaţiei de bunuri şi regimul comunităţii convenţionale. Primul dintre acestea este atribuit de drept, prin lege. Dacă doresc, soţii au însă libertatea să aleagă unul dintre celelalte două regimuri, prin încheierea unei convenţii matrimoniale, fie în momentul încheierii căsătoriei, fie ulterior, în timpul căsătoriei.

Care sunt noutăţile în ceea ce priveşte pronun­ţa­rea divorţului?

Divorţul poate fi acum pronunţat şi de ofiţerul stării civile sau de notar. Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă sau notarul public poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, eliberându-le un certificat de divorţ. De asemeni, divorţul poate fi pronunţat de către notarul public chiar dacă există copii minori, însă cu res­pectarea anumitor condiţii stabilite de lege.

Una din părţi poate cere despăgubiri după pronun­ţarea divorţului. Această este o noutate în Româ­nia? Cine stabileşte cine primeşte despăgubi­rile şi cum se calculează ele?

Efectele divorţului între soţi sunt pe larg reglementate de către Cod. Sunt reglementate efectele cu privire la raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre soţi. În acest ultim caz, instanţa poate stabili că soţul care a suferit un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei poate ce­re soţului vinovat să îl despă­gubească, lăsând la apreci­e­rea judecătorului stabilirea cuantumului.

Noul cod stabileşte faptul că, după divorţ, autoritatea părintească revine ambilor părinţi. În ce constă e­xercitarea acesteia?

Autoritatea părintească este definită în Cod, iar e­xercitarea ei aparţine, în mod egal, ambilor părinţi, indife­rent dacă sunt împreună, se­paraţi sau divorţaţi şi se va fa­ce numai în interesul superior al copilului, asigurând dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială.

O instituţie nou apărută este cea a proprietăţii periodice. Ne-o puteţi explica pe scurt?

Ori de câte ori mai multe persoane exercită succesiv şi repetitiv folosinţa unui bun – ca atribut specific drep­tului de proprietate – pentru intervale de timp determinate, egale sau inegale, vorbim despre proprietatea periodică, pe care mulţi dintre dvs. o cunosc. Putem da ca exemplu modalitatea în care se deţin, cu titlu de proprie­tate – pentru o perioadă expres determinată în timp, pe fiecare an calendaristic – imobilele folosite ca rezidenţă de vacan­ţă, cum ar fi cele din Florida.

În ce mod se simte în noul Cod Civil român influenţa codului similar din Québec?

Aşa cum am spus şi cu altă ocazie, recodificarea dreptului civil în România s-a realizat cu sprijinul le­-gis­laţiei moderne existente în acest moment în lume, printre care amintim codurile civile din Franţa, Italia, Spania, Elveţia, Germania, Brazilia, dar şi pe acela din provincia Québec.

Cum de a intrat Québecul pe această listă?

Trebuie spus că, la jumătatea secolului trecut, Québecul a luat decizia modificării Codului său Civil. Du­pă o muncă de aproximativ 50 de ani, provincia a reuşit să dea lumii un cod modern, ce a intrat în vigoare în 1994 şi care, datorită compatibilităţii şi modernităţii lui, a constituit model în procesul de recodificare a multor legislaţii de natură civilă. Pentru România, acesta a constituit unul dintre modelele de bază în restructurarea dreptului familiei şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Trebuie, însă, precizat că noţiunile care au fost pre­luate, au fost, în principiu, adaptate specificului socio- economic al României, astfel încât au suferit, la rândul lor, unele mici modificări, adaptări sau interpretări parti­-culare, în contextul general al noului Cod.

- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Muzeul Grevin din Montreal s-a închis

Muzeul Grevin din Montreal a anunțat azi că își închide porțile definitiv. Decizia a intrat în vigoare imediat. „După un...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -