Este ceea ce susţine un fost ambasador canadian în Ira , Keneth D. Taylor, pentru care deznodământul actualei crize cu Iranul nu poate trece printr-o abordare militară a situaţiei. Bombardarea Iranului nu ar face decît să întârzie cu aproximativ doi ani producerea primei bombe atomice de către regimul preşedintelui Ahmadinejad.
Iranul are o populaţie foarte bine educată de 80 de milioane de locuitori, în majoritate tineri, şi multe resurse naturale. Instalaţiile sale militare sunt foarte bine protejate şi în caz de bombardament, Iranul ar fi capabil să dea replici distrugătoare asupra unor ţinte din Afganistan, Irak şi Israel.
Potrivit fostului ambasador canadian, tot mai multă lume la Washington, începe să accepte ideea că Iranul va deveni o putere nucleară. El însă va trebui să respecte anumite condiţii printre care cea de a nu transmite tehnologii nucleare grupurilor extremiste.
Europa şi Statele Unite se află la faza sancţiunilor economice în speranţa că urmările pentru Iran vor fi suficient de grave ca să-l convingă să renunţe la înarmarea nucleară.
Diplomatul canadian apreciază că ameninţările formulate la adresa Iranului de către candidaţii la investitura republicană pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite ignoră raportul de forţe din regiunea Golfului Persic. Potrivit lui Keneth D. Taylor, războiul aerian din Libia a fost, în comparaţie cu un eventual război aerian în Iran, o simplă partidă de plăcere.
Alte amănunte veţi găsi aici.
