Cafeaua şi sănătatea (1)

De-a lungul istoriei sale, cafea­ua a fost conside­rată, pe rând, atât un elixir al vieţii, cât şi o otra­vă. Chiar şi astăzi, efectele sale asupra sănătăţii sunt un su­biect controversat. Pă­re­rile, fie ele pozitive sau negative, par sor­tite să ră­mână învă­luite într-o aură de confuzie.

Nicio altă băutură nu a făcut obiectul atâtor cer­cetări şi nu a suscitat o asemenea dezba­­tere mediatică referitor la influenţa sa asupra sănătăţii oameni­lor. Cafeaua şi cofeina au fost eva­-luate, analizate şi testate în toate modurile posibile. Dacă nu se poate nega capacitatea cafelei de a influenţa spiritul, la fel de adevărat este că, în trecut, au fost exagerate virtu­ţile sale medicinale.

În perioada anilor ’80, se proclama sus şi tare că ar fi cancerigenă şi că poate provoca pro­bleme cardiace, infertilitate şi multe alte afecţiuni. Cu toate acestea, niciun studiu ulterior nu a putut demonstra că ar avea efecte atât de nefaste asupra sănă­tăţii.

De fapt, este unanim acceptat că un consum mo­derat, adică 4-5 ceşti de cafea pe zi, nu poate afecta buna funcţionare a organismului uman. Însă nu toată lumea are acelaşi grad de sensibilita­te la cofei­nă. Anumite persoane pot consuma peste cinci ceşti de cafea fără să resimtă vreun efect, în timp ce altele nu pot tolera nicio picătură de cafea sau de co­feină. Există chiar oameni alergici la cafea. Aşa­dar, reacţiile fiziologice şi psihologice la cofeină variază enorm de la un individ la altul.

Cafeaua este, fără nicio îndoială, un stimulant, iar faptul că generează instantaneu un surplus de energie se datorează unei excitaţii a sistemului nervos şi a metabolismului, în general. Pe de altă parte, cofeina este o substanţă naturală, pe care o putem regăsi în frunzele, boabele sau fructele a peste 60 de plante. Oamenii consumă cofeină, sub o formă sau alta, de mii de ani.

Conform unui studiu efectuat de British Natio­nal Health Institute, consumul a trei până la cinci ceşti de cafea pe zi stimulează sistemul nervos, mă­reşte capacitatea de memorare şi îmbună­tăţeşte reflexele. Alte studii au demonstrat îm­bu­nă­tăţirea aten­ţiei şi concen­trării şi o influenţă po­zitivă asupra simţului umorului.

Studii recente au dovedit prezenţa unor substan­ţe analgezice în cofeină, eficiente mai ales în cazul migrenelor. De asemenea, cofeina potenţează efectul altor analgezice şi de aceea se găseşte adesea în componenţa acestor medicamente.

În plus, cafeaua permite creşterea nivelului de securitate a muncii. Persoanele care lucrează în schimbul de noapte ar trebui să consume cafea pentru a-şi îmbunătăţi coordonarea oculo-motrice şi pentru a reduce riscurile de accident. Acest lucru este adevărat în mod particular pentru o muncă în care e necesară o concentrare intensă şi un timp de reacţie foarte ra­pid: de exemplu, cea de pilot de avion sau controlor de trafic.

La polul opus, dependenţii de cafea care consumă peste 700 mg de cofeină pe zi (adică 8-9 ceşti de cafea) pot ajunge ulterior la efecte negative: insomnie cronică, anxietate, ameţeli, depresie etc.

Dincolo de această limită, consumul de ca­fea devine literalmente toxic. O persoană care bea 10 ceşti de cafea consecutive poate descoperi că ritmul său cardiac se accelerează alarmant şi poate avea accese de febră, frisoane, convulsii, sau chiar delir. Do­za letală de cofeină este de 10g, ceea ce echivalează cu 100 de ceşti de cafea.

Însă, aşa cum bine spunea celebrul medic elve­ţian Paracelsus, “orice substanţă poate fi otra­vă sau medicament, totul depinde de doză”. În privinţa consumul de cafea, ca şi în orice alt domeniu, cuvântul de ordine este moderaţia.