Un contract de asigurare este contractul prin care o companie – asiguratorul – se angajează să in-demnizeze o persoană – beneficiarul – în cazul în care survine un eveniment imprevizibil (deces, invalidita­te, boli grave, accident, furt, in­cendiu, inundaţii).

În cazul stricării unui bun,  e­venimentul poartă numele de >si-nistru”. Asiguratorul acceptă să-şi asume riscu­ri­le în schimbul plă­ţii unei sume de bani de către asi­gurat, numită pri­mă de asigurare.  Beneficiarul poate fi persoana care a înche- iat contractul de asigurare (adică asiguratul) sau orice altă persoană numită expres prin contract. O persoană care do­reşte să încheie o asigurare va com­pleta o cerere de asigurare, pe care o va adresa asiguratorului şi care poartă denumirea de proposition sau application. Documentul scris care confirmă contractul de asigurare se numeşte police d’assurance sau insurance policy. L’avenant sau rider este documentul scris care constată modificarea poliţei de asi­gurare.

În cazul în care persoana care doreşte să se asigure dă informaţii false sau incomplete asiguratorului, acesta din urmă poate să ceară nu­litatea contractului şi să refuze pla­ta indemnizaţiei. Asiguratorul tre­buie să probeze că asiguratul a ascuns adevărul cu rea credinţă şi că el nu ar fi fost asigurat dacă nu ar fi ascuns informaţia. Dacă asiguratorul nu reuşeşte să probeze aces­te două elemente, el este obligat să verse indemnitatea respectivă, ajustată în funcţie de primele pe care le-ar fi primit dacă ar fi avut toate informa­ţiile pertinente.

În domeniul asigurării de persoane, asiguratorul poate să refuze vărsarea indemnităţii sau prestaţiei şi să ceară nulitatea contractului, dacă dovedeşte ascunderea infor­ma­ţiei prin rea credinţă, în cazul unui contract cu vechime mai mică de doi ani. Dacă însă contractul este în vigoare de cel puţin doi ani, asiguratorul trebuie să probeze frauda. O fraudă presupune intenţia de a înşela.

În materie de asigurare de invaliditate, asiguratorul nu trebuie să dovedească frauda pentru a nu vărsa indemnitatea. El trebuie să probeze doar că asiguratul a ascuns informaţia prin rea credinţă.

Poliţa de asigurare poate să prevadă, în mod specific, situaţiile în care indemnitatea nu va putea fi cerută. De exemplu, marea majoritate a asigurărilor de prejudicii pre­văd o excludere dacă prejudiciul este cauzat de o revoltă, de un răz­boi civil sau prin acte de terorism. Şi există multe alte tipuri de exclu­deri.

De asemenea, poliţele de asi­gurare pot să prevadă condiţii pe ca­re asiguratul trebuie să le înde­-plinească pentru a avea dreptul la indemnitate, în caz de prejudicii. De exemplu, instalarea unui sistem de alarmă pe maşină sau a unui dispozitiv special într-o ca­meră.

În materie de asigurare de prejudicii, asiguratorul nu va fi obligat să indemnizeze asiguratul dacă evenimentul care a constituit sursa reclamaţiei a fost provocat intenţionat, cum ar fi cazul în care o persoană şi-a dat foc la casă, cu scopul de a ridica banii de pe asi­gurare.

La consecinţele infor­mă­rii gre­şite a asiguratorului, în momentul completării reclama­ţiei pen­tru încasarea despăgubirii, ne vom referi în numărul viitor.


Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Ad