În bugetul pe 2012, guvernul canadian a anunţat creşterea vârstei de pensionare, de la 65 la 67 de ani, pentru a rezolva problema îmbătrânirii populaţiei şi a deficitului forţei de muncă. O decizie extrem de importantă, pe care conservatorii s-au ferit ca dracu’ de tămâie să o anunţe în campania electorală. Dacă ar fi făcut-o, acum s-ar fi aflat, probabil, în opoziţie, pentru că sistemul actual era viabil pentru încă 75 de ani.
Aşadar, din 2023, vârsta de la care se poate cere pensia federală va creşte, progresiv, până la 67 de ani. Pentru cei născuţi între 1958 şi 1961, vârsta de pensionare se va calcula individual, în funcţie nu doar de anul, ci şi de luna naşterii. În schimb, toţi cei născuţi după 1 februarie 1962 vor ieşi la pensie la 67 de ani.
Pentru cei care vor, de pe acum, să mai lucreze până la 67 de ani, s-au stabilit nişte măsuri stimulative. Dacă cineva decide să mai lucreze un an peste 65 de ani, va primi 6.948$, în loc de 6.481$ pensie, pe an. Cine va lucra până la 80 de ani va avea o pensie de 8.841$ pe an.
Cum era de aşteptat, regula privind vârsta de pensionare nu se aplică funcţionarilor publici. Ei se vor putea retrage din activitate la 60 de ani şi, doar pentru cei angajaţi începând din 2013, vârsta de pensionare va creşte la 65 de ani.
Şi guvernul din Québec e interesat de creşterea vârstei de la care se acordă pensia provincială, în baza contribuţiei la sistemul RRQ. Faţă de guvernul federal, provincialii au preferat o abordare incitativă: pentru persoanele care acceptă să lucreze după vârsta de 65 de ani, ei oferă o reducere a impozitului pe venit de până la 1.500$ pe an. În plus, şi angajatorii vor putea primi o reducere de taxe pe masa salarială, pentru angajaţii de peste 65 de ani.
Guvernul provincial va crea şi un regim voluntar de economii pentru pensie (RVER), similar REER-ului, pentru a-i stimula pe quebechezi să economisească pentru pensie. Întreprinderile cu cel puţin 5 angajaţi, dacă nu au un regim colectiv, vor fi obligate să-şi înscrie angajaţii la RVER. După un minimum de două luni, aceştia se vor putea retrage, dacă nu le convine. Contribuţia minimă la acest regim ar fi de 2% din venituri, începând din 2013, iar limita va creşte la 3%, din 2016 şi la 4%, din 2017. Contribuţiile sunt deductibile, iar limita maximă anuală este de 18% din salariu. Cei care lucrează în companii cu mai puţin de 5 angajaţi pot adera voluntar.
Aveţi deci destul material de reflexie pentru a vă reconsidera planurile de pensie. Asta dacă nu câştigaţi la loto. Fiindcă avem şi o veste bună: speranţa de viaţă a canadienilor creşte de la an la an. Ultimele calcule ale Statistique Canada (din 2007) indicau un orizont de aproape 84 de ani pentru femei şi de 77 de ani pentru bărbaţi.
