Pe 9 august, preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a semnat decretul de rechemare în ţară a doamnei Elena Ştefoi, ambasadorul României în Canada. Pentru a afla mai multe amănunte despre acest lucru, i-am adresat câteva întrebări doamnei ambasador, într-un scurt interviu, pe care îl puteţi citi mai jos.

Născută la 19 iulie 1954, în judeţul Suceava, Elena Ştefoi este absolventă a Facul­tă­ţii de Istorie şi Filosofie şi Doctor în Filosofie al Universităţii din Bucureşti. Autoare a mai multor volume de versuri, Elena Ştefoi este membră a Uniunii Scriitorilor din Ro­mânia. Intrată în diplomaţie în 1998, sub mandatul de la Externe al lui Andrei Pleşu, Elena Ştefoi a ocupat postul de consul general al României la Montréal, între 1999 şi 2001, iar din 2005 este ambasador al României la Ottawa. (George Sava)

Pagini Româneşti: Stimată doamnă amba­sador, presa din ţară a scris recent că preşedintele interimar Crin Anto­nescu a semnat decretul de schimbare a dvs. din funcţia de ambasador al României în Canada. Ne puteţi confirma această ştire? Dacă da, când ur­mează să plecaţi şi care au fost motivele pentru care sunteţi înlocuită din funcţie?

ES Elena Ştefoi: Decretul privind rechemarea oricărui ambasador intră în vigoare doar după publicarea lui în Monitorul Oficial. De la data publicării, amba­sadorul în cauză are la dispoziţie, conform legii, 90 de zile pentru încheierea mandatului.

Cum explicaţi faptul că un preşedinte interimar, aflat la Cotroceni pe perioada unui mandat provizoriu, recurge la o măsură atât de importantă pentru diplomaţia unei ţări, cum e schimbarea unor ambasadori?

Nu e de competenţa mea să formulez explicaţii pe această temă.

Aţi fost numită în funcţie în 2005, de către preşedintele Traian Băsescu. Este schim­barea dvs. o măsură politică, de pedepsire a unor oameni puşi în funcţie de vechiul regim?

Nu.

Chiar dacă sunteţi departe de România, bănuim că urmăriţi îndeaproape ce se în­tâmplă în ţară. Cum comentaţi acţiunea de suspendare a preşedintelui ales al României?

Nu o comentez.

Guverne străine şi instituţii internaţionale au reacţionat virulent faţă de ilegalităţile comise de puterea de la Bucureşti, somând-o să intre în legalitate. Au fost reacţii de vreun fel şi din partea autorităţilor canadiene?

Ministrul canadian al afacerilor externe, John Baird, a dat publicităţii un comunicat, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu situaţia din România. Nu sunt de părere că terminologia utilizată de dumneavoastră reprezintă o descriere factual corectă a reacţiilor înregistrate din par­tea partenerilor noştri internaţionali faţă de evoluţiile de pe scena politică de la Buc­reşti.

Aceste reacţii nu au fost în nici un caz “virulente” şi nu au acuzat “ilegalităţi”, după cum nu cred că se poate vorbi despre “somaţii” adresate autorităţilor române, incompatibile, de altfel, cu statutul partenerial menţionat anterior.

Comunic­tul publicat de ministrul afacerilor externe canadian – în care se arată, textual, că “statul nord-american urmăreşte îndeaproa­pe procedura de demitere a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi cere ca procesul respectiv să se desfăşoare de o manieră corectă şi transparentă, cu respectarea statului de drept” – este, de altfel, extrem de relevant în acest sens.

Cum comentaţi dorinţa Guvernului de a-i scoate de pe listele electorale pe românii care trăiesc în străinătate?

Constituţia României prevede dreptul de vot al românilor din străinătate şi nimeni nu pune în discuţie acest drept cetăţenesc.

Notă: Pe data de 7 iulie, ministrul Afacerilor Externe din Canada, John Baird, a făcut o declaraţie de presă prin care arăta “îngrijorarea Canadei faţă de recentele evenimente din România, care ameninţă echilibrul democraţiei şi slăbeşte independenţa justiţiei”. Ministrul Baird mai afirma că Guvernul de la Ottawa “urmăreşte cu atenţie procesul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi cere ca acest proces să fie realizat într-o manieră transparentă şi cu respectarea legilor în vigoare”.