Invaziile barbare ale USL

Cristian Patrasconiu

Ultimele săptămâni au confirmat, fără putinţă de tăgadă, regresul politic şi economic al Româ­- niei. Vizita emisarului special al Admi­nistraţiei americane, Philip Gordon (adjunctul secretarului de stat Hillary Clinton), pentru a clarifica evenimentele politice “îngrijorătoare” din ţară, subliniază gravitatea acestora. Cu greu se poate găsi un precedent după anul 1989 pentru această situaţie. De altfel, temerile americanilor cu privire la ce se întâmplă acum în România sunt, zi de zi, confirmate şi susţinute de reacţii la fel de îngrijorate, venite dinspre Europa de Vest.

La aproape o lună şi jumătate de la accelerarea procedurilor de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, detaliile operaţiunii indică existenţa unor fire de coordonare care par să treacă dincolo de grani­ţele României. Uniunea Social Li­berală trage România pe teritorii mlăştinoase, iar “Vocea Rusiei” – canal oficial rus de propagandă – marchează fiecare pas în acest sens, fie prin sfaturi “constructive”, fie prin aprobări. Dincolo de extensiile orientale ale gravei crize prin care trece acum ţara noastră, se văd încă şi mai bine resorturile interne ale acţiunilor barbare girate de USL şi de trupele de asalt care au binecuvân­ta­rea acestui brand politic.

Neutralizarea lui Traian Băsescu este o miză majoră pentru coaliţia care conduce România şi care îi sufocă viitorul democratic. Cu complicitatea Curţii Constitu­ţionale, asupra rezultatelor Refe­-rendumului din 29 iulie planează încă ambiguitatea, iar preşedinte interimar – deja beat de putere – continuă să fie Crin Antonescu. Justiţia rămâne o ţintă majoră de doborât pentru USL şi pentru patronii din umbră ai acestui mamut toxic.

Nominalizarea de către USL a Monei Pivniceru pentru Ministerul Justiţiei indică, fără dubiu, ce intenţii au păpuşarii acestei desemnări. Mona Pivniceru este una dintre vocile cele mai puternice ale viziunii retrograde despre justiţie, iar eventuala sa instalare în fotoliul ministerial va acutiza lupta care se duce pe acest front. Să nu uităm că anul acesta se va schimba atât Procurorul General al României, cât şi şeful DNA, iar ministrul Justiţiei are, în ambele cazuri, un cuvânt greu de spus. În fine, ocuparea instituţiilor importante ale statului şi neutralizarea centrelor de rezistenţă în calea restauraţiei e o altă miză vizibilă a USL. Situaţia actuală a Institutului Cultural Român, a Arhivelor Naţionale sau a TVR – trei instituţii publice care începuseră să fie altceva, în sens pozitiv – vorbeşte elocvent despre ambiţiile USL.

Peisajul public românesc sea­mă­nă tot mai mult cu o apoca­lip­să, chiar dacă uneori veselă, sau şi mai bine cu nişte invazii barbare girate de USL. Unde sunt punctele de rezistenţă în faţa acestor invazii?

Unul dintre ele ar trebui să fie presa. Partea proastă e că majoritatea instituţiilor media sunt arondate proiectului USL. Vestea bună e că presa care a scăpat de laţul USL contează tot mai mult; la fel şi foarte liberul şi tot mai influentul spaţiu virtual.

Celălalt punct de rezistenţă în faţa invaziei USL ar trebui să fie spaţiul politic. Vestea proastă e că alternativa politică la USL nu e bine organizată. Cel puţin deocamdată. Vestea bună e că această alternativă este pe punctul de a se organiza şi pare să îşi fi găsit un lider în Mihai-Răzvan Ungureanu.

Cel de-al treilea punct de rezistenţă ar trebui să fie socie­tatea civilă. Vestea proastă e că şi socie­tatea civilă e divizată şi devitalizată. Mai mulţi lideri au la activ dezertări ruşinoase. Cazul Alinei Mungiu-Pippidi e relevant, dar nu singular. Vestea bună e că ritmul şi cantitatea actelor antidemocratice comise de USL par să fi dezmorţit o bună parte din acea societate civilă care se obişnuise să joace pe mize mici, de ani buni.

Ar mai fi de luat în calcul şi dubla umbrelă sub care stă România – NATO şi UE –, dar şi prostia şi gafele liderilor USL. Deşi acele sondajelor de opinie refuză încă să se mişte spectaculos, momentul decontului pentru USL nu poate fi anulat. Problema e că, pentru dezastrul creat asupra României, vor plăti şi cei care merită şi cei care nu.

Ultimele articole

Articole similare