Statutul social şi etnicitatea

Potrivit ambilor observatori, românii detestă noile elite de îmbogăţiţi. Punctul de vedere românesc explică resentimentul acesta prin credinţa majorităţii populaţiei că din ele fac parte, în primul rând, foştii membri ai nomenclaturii comuniste.

Pentru observatorul canadian, românii sunt sensibili la semnele exterioare ale bogăţiei şi, din acest motiv, el recomandă discreţie în a o afişa.

Cât priveşte factorul etnicităţii, românii au percepţii negative faţă de maghiari, evrei şi ţigani, afirmă observatorul român. Pentru observatorul canadian, românii trăiesc în armonie cu toţi minoritarii etnici, cu excepţia rromilor. Există totuşi unele susceptibilităţi la românii de origine maghiară, din cauza dublei lor identităţi.

Întrebare: Care este atitudinea oamenilor faţă clasele sociale şi originea etnică?

Punctul de vedere românesc: Nomenclatura regimului comunist a fost înlocuită de o pătură de noi îmbogăţiţi (oameni de afaceri, politicieni şi funcţionari superiori), care circulă îm BMW şi Mercedes şi călăto­resc în Caraibe. Această elită, din care fac parte mulţi >foşti”, este invidiată, detestată şi temută de marea majoritate a populaţiei, care-i acuză pe respectivii de a-şi fi dobândit averile prin fraude şi profitând de relaţiile stabilite în timpul regimului totalitar. Presa dezvăluie zilnic delicte rămase nepedepsite de o justiţie care este corup­-tibilă, fiindcă este prost plătită.

Clasa medie este puţin numeroasă, iar “antrepre­no­rii” care au apărut  imediat după schimbarea de regim continuă să ocupe posturi privilegiate. O anumită resemnare generalizată pare să-i împiedice pe oameni să manifeste iniţiativă, pentru a schimba situaţia.

Cât priveşte originea etnică, ea este importantă în judecăţile de valoare. Există resentimente istorice faţă de minoritarii maghiari,  evrei şi ţigani, care nu se manifestă faţă de ucrai­nieni, germani sau musulmanii turci ori tătari, mai puţin numeroşi. Ruşii sunt temuţi (evenimentele implicând mafia rusă înlocu­iesc tot mai mult amintirile comunismului sovietic). Italienii sunt bine primiţi şi dezvoltă complicităţi interculturale mai consistente decât francezii, care beneficiază totuşi de prestigiu istoric. Americanii, a căror prezenţă fertilă este dorită încă din perioada celui de-al doilea Război Mondial, sunt percepuţi ca fiind oarecum naivi şi mai puţin eficace într-un context ca acela din România.

Punctul de vedere canadian: Cred că problema clasei sociale este dominantă în România. Semnele exterioare de bogăţie (ca, de exemplu, a avea o maşină scumpă, îmbrăcăminte frumoasă etc.) erau admirate şi comentate cu interes. Părerea mea este că totdeauna e de preferat să te arăţi discret în această privinţă. Am descoperit că românii erau destul de ambivalenţi faţă de relativa sărăcie a ţării şi de comportamentul de consu­mator strident al noilor elite.

În privinţa originii etnice, trebuie să spun că am locuit în Transilvania, un creuzet de grupuri etnice din România. Este o regiune care regrupează oameni de origini diferite: români, maghiari, germani şi ţigani. Nu am sesizat dificultăţi în raporturile dintre inşii de origine română, maghiară sau germană. Păreau să trăiască în armonie unii alături de alţii.

Am observat totuşi o anumită conştiinţă etnică distinctă la românii de origine maghiară, care făceau glume triste şi dezabuzate pe seama dublei lor identităţi. Cărţile de istorie din România acordă o mare importanţă luptei dintre Ungaria şi România pentru stăpânirea Transilvaniei. Există festivaluri şi o anumită susceptibilitate în privinţa trecutului, dar n-am constatat că ea s-ar manifesta în comportamentul sau în atitudinea unora faţă de alţii. Am observat unele probleme, cum am mai spus, în realţiile dintre români şi rromi. I-am auzit deseori pe  români afirmând că rromii nu sunt concetăţeni cu ei.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare