Se putea şi mai rău

Ca probabil foarte mulţi dintre dumneavoastră, am urmărit cu interes recentele alegeri din Québec, ce au dus la înlăturarea de la putere a libera­lilor lui Jean Charest şi la formarea unui guvern ultraminoritar, condus de separatista Pauline Marois. Concluzia acestor alegeri este că se putea şi mai rău. Gândiţi-vă numai la circul care ar fi început în provincie, în cazul în care Partidul Québécois ar fi obţinut majoritatea parlamentară, adică minim 63 de deputaţi. Aşa, cu cei doar 54 de parlamentari cât are în prezent PQ, intenţiile separatiste ale lui Pauline Marois vor trebui puse la dospit, în aşteptarea unor vremuri mai bune. Suspansul se amână până cel mai probabil anul viitor, când am putea avea alegeri anticipate.

Dar alegerile din Québec sunt doar un pretext pentru a aduce din nou vorba despre referendumul din România. Un pretext şi prilej de comparaţii. Prima ar fi legată de faptul că nu doar românii votează aiurea, ci şi quebechezii. Votul la recentele alegeri parlamentare din provincie a fost, într-un fel, o repetare a ceea ce s-a în­tâmplat aici la alegerile federale de anul trecut. Atunci, populaţia Québecului a votat într-o mare veselie pentru NPD-ul regretatului Jack Layton, trimiţând în Parlamentul de la Ottawa o căruţă de de­putaţi care nu pot face nimic bun pentru provincie. Pentru simplul motiv că nu deţin pu­terea.

La acest capitol, populaţia Québecului se asea­mănă foarte mult cu cea a României: oamenii votează mai mult pentru a dărâma un guvern şi mai puţin pentru a aduce pe cineva mai bun la putere. La recentele alegeri, quebechezii au votat mai degrabă cu gândul de a-l da jos pe Jean Charest şi mai puţin cu speranţa că partidul pentru care votează ar putea câştiga alegerile. Cum să-ţi explici astfel votul pentru co-preşedinta Québec Solidaire, Françoise David, după ce aceasta a spus în direct, la televizor, că partidul ei nu îşi propune să câştige alegerile, ci vrea doar mai multe locuri în Parlament?

***

Ştirea că o persoană decedată ar fi votat la alege­rile parlamentare din oraşul Sherbrooke a stârnit o adevărată dezbatere în provincie. “Frauda” electorală a fost întoarsă pe toate feţele de comentatori. Unii au mers până acolo încât l-au calificat pe acela (sau aceea) care a comis o asemenea faptă drept “ignoble, sans cœur et sans principes”. Altcineva sugera că, în cazul în care asemenea lucruri se vor repeta, vor trebui să vină în Québec reprezentanţi străini, pentru a asigura alegeri corecte.

Dar, în timp ce opinia publică din Québec se indignează pentru fraudarea unui singur vot (şi bine face!), în România, alegătorii nu au nicio problemă când este vorba de fraudă cu 1-2 milioane de voturi. Ceea ce s-a întâmplat la referendumul pentru demiterea preşedintelui României depăşeşte până şi cele mai negre scenarii. Conform declaraţiilor şefului DNA, Daniel Morar, frauda comisă de USL la referendumul din 29 iulie vizează între 5 şi 15% din cele 8,4 milioane de voturi exprimate, conform datelor oficiale.

Într-o intervenţie televizată, Daniel Morar a explicat care au fost metodele prin care USL a “reuşit” un număr atât de mare de fraude: “Din simpla lectură a acestor liste (electorale, n.r.) s-au constatat aspecte care constituiau prin ele însele indicii de comitere a unor fapte penale. Procurorii au văzut că pe listele electorale, în dreptul a zeci de persoane, apărea aceeaşi semnătura, deci era deja un indiciu clar că semnăturile fuseseră falsificate. Tot prin compararea listelor electorale s-au putut vedea persoane care au votat multiplu – erau şi pe listele permanente, şi pe cele suplimentare, uneori chiar din aceeaşi localitate. Apoi, există nişte reguli cu privire la folosirea urnei mobile. Trebuie făcută o cerere, care trebuie depusă la biroul secţiei de votare înainte de începerea votului. S-a constatat că au fost foarte multe situaţii în care aceste cereri nu au existat, iar dacă au existat, ele au fost semnate de aceeaşi persoană. Mai departe, verificând bazele de date, s-a constatat că există liste cu fantome, persoane care nu există, seria şi numărul de buletin sau CNP-ul nu au fost identificate în bazele de date. Au fost persoane care nu au votat, fiind plecate în străinătate, la muncă, dar ele apar că au votat. Există persoane din teatrele de operaţiuni, militari care se află la Kandahar, care au votat acolo sau nu, nu ştim, dar cu siguranţă au votat în localităţile lor natale, în condiţiile în care erau în Afganistan. Există persoane decedate, care figurează că au votat; există persoane care se aflau în penitenciar, pentru executarea unor pedepse, şi care au votat în localităţile natale. Toate acestea duceau la ideea unei fraude, motiv pentru care a fost începută urmărirea penală…”

Conform calculelor făcute de PDL, frauda electorală comisă de USL se situează între 1,2 şi 2,6 mili­oane de voturi. Persoana acuzată ca fiind în spatele acestei maşini de fraudare este secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, care a fost de altfel pus sub urmărire penală de procurorii DNA. Dragnea, care a condus campania pentru Partidul Social-Democrat, este acuzat că “a iniţiat şi a condus o reţea infracţională, în scopul de a influenţa rezultatul referendumului, pentru obţinerea unui cvorum de 60%”.

Reacţia liderilor USL la punerea sub acuzare a lui Dragnea a fost deosebit de virulentă, aceştia declanşând un atac dur la adresa procurorilor. Eternul Ion Iliescu a declarat că anchetarea lui Dragnea reprezintă “culmea cinismului”, în timp ce Victor Ponta, preşedintele PSD şi şef al Guvernului, a anunţat că atât el, cât şi ceilalţi lideri ai PSD s-au autodenunţat şi cer ca procurorii să îi pună pe lista celor anchetaţi. Scopul este tergiversarea anchetei şi intimidarea procurorilor. Nu este pentru prima dată când liderii USL sar la gâtul procurorilor şi încearcă să oprească anchetele.

Dar dacă românii nu par prea sensibili la fraudele USL, nu la fel se poate spune despre presa din Occident. Într-un editorial din 11 septembrie, intitulat “Manipulări în România”, Frankfurter Allgemeine Zeitung spune că “la plebiscitul pentru demiterea lui Traian Băsescu au luat parte, probabil, net mai puţini cetăţeni cu drept de vot decât cei 46 la sută indicaţi oficial”. În termeni foarte duri vorbeşte un ziar german de stânga, Süddeutsche Zeitung. Făcând referire la “probabilele fraude sistematice efectuate de PSD la referendum”, publicaţia susţine că “dacă aceste informaţii se confir­- mă, liderii social-democraţilor sunt nişte delin­c­venţi” şi invocă posibilitatea suspendării apartenenţei PSD şi PNL la familiile lor europene.

G. S.
G. S.
Absolvent al primei promoţii de jurnalişti de după 1989 (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti), George Sava a lucrat la secţia Politică internă a României libere, din 1993 şi până în 1999, când s-a stabilit în Canada. Happily married, un căţel, câţiva prieteni şi mulţi adversari... de idei.

Ultimele articole

Articole similare