Şi morţi plătim impozite?

Ştiţi, desigur, banala frază cum că în viaţă două lucruri sunt certe şi nu putem scăpa de ele: moartea şi fiscul. În Canada, această glumă este pe deplin acoperită în realitate. Să vedeţi de ce.

Mulţi cred că, odată trecuţi în lumea mai bună, măcar au scăpat de plătit taxe, după ce le-au plătit conştiincios toată viaţa. Este parţial ade­vărat, pentru că, potrivit legislaţiei canadiene (care nu seamănă de niciun fel cu cea româ­neas­că), imediat după deces, patrimoniul celui în cauză este impozitat. Cei care vor să cheltuie totul în timpul vieţii şi să nu lase nimic copiilor, evident nu vor avea de plătit niciun impozit. Dar, în realitate, toţi părinţii se gândesc la copiii lor şi vor să le lase ceva.

În primul rând, dacă soţul sau soţia sunt în viaţă (iar ei sunt moştenitorii celui decedat) nu există impozitare, pentru că bunurile trec în patrimoniul celui rămas în viaţă. Vorbim despre situaţia în care şi cel de-al doilea părinte moare.

Să luăm un exemplu concret: o familie deţine, pe lângă casa în care locuieşte, un chalet şi un duplex pe care îl închiriază. Nu sunt oameni neapărat bogaţi, ci absolut normali, într-o societate în care au muncit şi au strâns câte ceva. Familia are doi copii, fiecare la casa lui. În momentul în care şi cel de-al doilea părinte a murit, copiii moştenesc bunurile părinţilor. Dar, pentru a intra în posesia lor, trebuie să plătească ceva impozite. În cazul nostru, pe chalet şi pe duplex, fiindcă reşedinţa principală a părinţilor nu face obiectul taxării.

Să zicem că cha­let-ul a fost cumpărat acum 20 de ani, cu 50.000$, iar valoarea lui de piaţă la decesul ultimului părinte este de 250.000$. Statul consideră că suma de 200.000 de dolari este un câştig de capital, aşa că jumătate din ea va fi taxată, deci numai 100.000$. Astfel, copiii au de plătit impozit pe 100.000 de dolari, ceea ce în­seamnă aproape jumătate din această sumă.

La fel se va întâmpla şi pentru duplex. Fireşte, copiii pot vinde bunurile şi plăti impozitele din banii obţinuţi, dar, dacă vor să le ţină, trebuie să vină cu banul jos şi… repede. În acelaşi mod se impozitează şi acţiunile la o companie, dar, în acest caz, lucrurile sunt ceva mai complicate.

Societăţile de asigurări au găsit rezolvarea pentru această situaţie. Se numeşte asigurare la al doilea deces sau patrimonială, respectiv o asigura­re de viaţă contractată de părinţi, în care capitalul asigurat este plătit moş­te­nitorilor, în momentul în care şi al doilea părinte moare. În multe cazuri, înşişi copiii sunt interesaţi să plăteas­că o asemenea asigurare părinţilor, pentru că ei ar urma să plătească impozitele. Poate fi extrem de interesant să constataţi că, în loc să plătiţi 100.000 de dolari impozit, o asemenea asigurare ar costa numai 15.000 şi, în plus, este plătită pe un timp îndelungat. Vor­biţi cu un consilier financiar şi vă va da toate detaliile.