De cele mai multe ori, după ce o persoană se ocupă de funerariile unui apropiat, trebuie să înceapă demersurile pentru lichidarea succesiunii acestuia: să închidă conturile, să plătească impozitele, să facă lista tuturor bunurilor şi datoriilor pe care le avea persoana decedată. Pentru ajutor în acest demers, se poate consulta un notar, un avocat, un contabil sau un alt specialist, costu­rile urmând a fi suportate din succesiune.

În această capsulă, Educaloi vă oferă câteva informaţii utile cu privire la lichidarea unei succesiuni. Sunt de parcurs mai multe etape importante, absolut necesare pentru a regla toată situaţia, fără surprize neplăcute. Educaloi ne recomandă să avem răbdare, pentru că lichidarea unei succesiuni necesită multă muncă.

Iată principalele etape de parcurs:

1. Obţinerea unei probe a decesului. Singurul document va­labil este certificatul de deces sau actul de deces eliberat de Directorul de stare civilă; pentru obţinerea lui se poate completa o cerere, prin internet, direct pe site-ul Directeur de l’État civil.

2. Căutarea şi obţinerea ultimului testament al persoanei decedate.

3. Realizarea operaţiunii de verificare a testamentului, în cazul în care acesta nu este realizat de un notar sau verificat de către tribunal.

4. Identificarea şi contactarea moştenitorilor persoa­nei decedate.

5. Identificarea tuturor bunurilor şi datoriilor pe care le avea persoana decedată.

6. Recuperarea tuturor sumelor de bani ce au aparţi­nut persoanei decedate (bani în bancă, REER-uri, investiţii etc.).

7. Recuperarea sumelor de bani care ar fi revenit persoanei decedate.

8. Reglarea drepturilor matrimoniale, adică a celor care rezultă dintr-o căsătorie.

9. Întocmirea unui inventar şi realizarea procedurilor afe­re­nte, conform legii.

10. Achitarea datoriilor persoanei de­cedate.

11. Realizarea transferului de bunuri sau vânzarea acestora (imobile, automobile etc.). Pentru a vinde, lichidatorul trebuie să aibă această putere clar identificată prin testament sau printr-o hotărâre judecăto­-rească. În lipsa acestora, lichi­datorul poate vinde numai bunurile mobile susceptibile deprecierii rapide sau a căror conservare necesită cheltuieli prea mari. Dacă lichidatorul nu are această putere de a vinde bunurile, trebuie să obţină acordul moştenitorilor pentru a o face.

12. Întocmirea declaraţiilor de impozit ale persoanei decedate.

13. Furnizarea unei situaţii finale a lichidării succesiunii şi realizarea procedurilor de publicitate în acest sens.

14. Împărţirea bunurilor şi a sumelor de bani, conform testamentului sau legii.

Lichidatorul, pentru a nu fi ţinut responsabil de datoriile persoanei decedate, este obligat să respecte toate etapele lichidării succesiunii, cu scopul protejării lui şi a moştenitorilor. în cazul în care moştenitorii, de comun acord, autorizează lichidatorul să nu respecte toate aceste etape (de exemplu, să nu facă inventarul),  ei pot fi ţinuţi personal responsabili de toate datoriile succesiunii.

Ad