Am votat de multe ori in viata. Am votat si cand eram obligat si cand creionul din cabina nu era ascutit si cand, privind in spate, perdeaua de la cabina era ridicata si comisia privea ca la cinema… Dupa mine, votul este sfidarea asupritorilor, prin care trebuie sa le confirmam ca-i mai vrem.
Am avut un referendum pentru reducerea numarului de parlamentari. Rezultatul a trecut de 80% “pentru”. Au trecut multe zile, saptamani si luni. Ati mai auzit ceva? Eu, da. Viitorul parlament va fi si mai numeros! Cum poate fi numita aceasta bataie de joc fata de poporul pe spatele caruia traiesti si care te-a votat? Acest refuz din partea administratiei si a politicienilor trebuia pedepsit exemplar si imediat.
Faptul ca exista o complicitate bolnavicioasa de care alegatorii nostri dau (si dam) dovada nu face decat sa acceptam suferinta in tacere, precum oile la abator. Sa nu spuna cineva ca nu aveam ce face. Eu va dau o solutie care nu putea da gres. Sa ne imaginam ca intr-o zi, timp de 24 de ore, intreaga populatie nu iesea din casa. Totul se oprea, inclusiv televiziunile, alimentarea cu energie, apa etc., amenintand ca, daca nu se aplicau cele votate, vom repeta actiunea.
In acest mod, nu trebuie autorizatie, nu interveneau scutierii, nu era nimeni arestat si totul se rezolva imediat. De ce nu am facut asta? Este o intrebare fara raspuns.
Sa revin la vot. Daca inainte de 1989, mergeam la vot fara nici cea mai mica placere, intrucat nu am inteles si nu voi intelege ce insemna votul pe un buletin pe care era trecuta o singura persoana, acum, cand sunt chemat sa votez tot pe cei ce au fost, am aceeasi senzatie. Am sperat multe dupa ‘89, dar totul a fost un vis frumos.
Speram acum, a nu stiu cata oara, ca la alegerile parlamentare anuntate pentru luna decembrie vom avea posibilitatea sa alegem pe cei mai buni dintre noi. Spun aceasta intrucat ne-am convis de “maretele” realizari ale politicienilor actuali.
Din nou votul se repeta. Pe liste, 99% sunt aceiasi. Si cum asta nu era suficient vor fi si mai multi parlamentari, uitand de votul poporului privind reducerea numarului lor.
Nu am inteles si nu pot sa nu-mi exprim mania impotriva gulerelor albe, care se bucura cu “firimituri”, in loc sa fie in fruntea poporului, indrumandu-l pe calea de urmat, pentru a nu mai fi oaia neagra a Europei si nu numai.
Cum sa apreciem traiul de astazi, cand tara este indatorata pe zeci de ani si traieste numai din imprumuturi, fara nicio imbunatatire pentru viitor, in timp ce apar zilnic milionari si excroci. Totul a fost distrus sau vandut si se prevede in continuare vinderea pe nimic a ultimelor ramasite realizate de cei ce sunt chemati sa-i mai voteze odata. Nu sunt un pesimist, dar totul se va prabusi, daca vom continua la fel.
Consider deosebit de urgenta instalarea in fruntea statului a unui om capabil. Va fi greu sa gasim un “neamt”, dar nu imposibil. Indiferent pe cine vom gasi, tara trebuie sa-l sustina, nu ca pana acum.
Iata si ultima “izbanda” la zi a Guvernului care, prin vocea primului ministru, anunta ca “pentru ultimele 45 de zile din acest an, NU MAI AVEM BANI”.
Daca NU MAI PUTEM si vrem sa fie cum VREM NOI, pe 9 decembrie 2012 sa stam in casa, sa refuzam votul. Sunt convins ca este posibil si, in mod miraculos si fara suferinte majore, viata noastra va intra in normal.
Constantin Dusescu
Montréal, 14 oct. 2012
