Pumnul de vorbe

O să avem, în 25 mai, o luptă inedită pe ringul de la Centre Bell. Nu pentru că doi mari boxeri îşi vor măsura forţele, ci fiindcă amândoi sunt… quebechezi. Atât cât pot să fie un ro­mân şi un haitian, cu domiciliul stabil în Québec şi cu cetăţenia canadiană în buzunar.

Cei doi se vor lupta pentru prestigioasa centură Diamond WBC, dar mai ales pentru inima publicului. Iar acesta din urmă e un meci care a început deja din momentul în care zarurile au fost aruncate sau chiar mult mai devreme.

În materie de apartenenţă, Jean Pascal e categoric: el e Québechezul, în vreme ce Bute e doar un român care a venit aici ca să se îmbogăţească. Jean Pascal este ceea ce se cheamă imigrant de a doua generaţie. Însă chiar dacă e stabilit în Québec din fragedă pruncie, ţara sa de origine rămâne Haiti, iar accentul cu care vorbeşte franceza nu e chiar cel al localnicilor pure laine.

Ajungem la o problemă identitară extrem de spinoasă. Suntem oare ceea ce ne conside­răm noi sau suntem ceea ce consideră alţii că suntem? Prin urmare, dacă Jean Pascal se consideră quebechez e de ajuns ca să fie quebechez? Nu punem la îndoială sinceritatea cu care îşi asumă rolul de «boxer al locului», dar oare cei din jurul său sunt de acord cu asta?

În conferinţa oficială de presă din 26 martie, de la Centre Bell, a trebuit, în tot cazul, să răspundă la întrebarea dacă îşi pune speranţa, pentru susţi­nere în seara meciului, în numeroasa comunitate haitiană din Québec. Nici faptul că a trebuit să explice de ce a fost atât de importantă pentru el decizia de a intra al doilea în ring (ca reprezentant al publicului-gazdă) nu i-a picat prea bine. O întrebare care l-a zgândărit şi în platoul emisiunii Tout le monde en parle, câteva zile mai devreme. Un avantaj, un mic bonbon… pe care Bute a acceptat fără ezitare să i-l ofere, fiindcă el nu are nicio problemă cu originile sale româneşti.

De altfel, iscând valuri în jurul acestui subiect, Jean Pascal caută să-şi înfierbânte susţinătorii, cu speranţa că-i va servi astfel rivalului un K.O. psihologic, chiar înainte de urcarea în ring.

El ştie foarte bine că, în acest moment, punctul slab al lui Bute e de natură psiholo­gică. După înfrân­gerea din meciul cu Froch, lumea s-a schimbat la faţă pentru boxerul român. Cei care îi negau calităţile au jubilat, cei care-l susţineau au înghiţit în sec. El însuşi a trebuit să-şi re­fa­că încrederea din bucăţi.

Aceasta e ţinta actuală a rivalului său, care nu a ratat, desigur, prilejul oferit de populara emisiune difuzată duminică seara la Radio-Canada, pentru a lansa următoarea afirmaţie: câtă vreme pierzi onorabil un meci de box, nu ai de ce să te gândeşti la retragere. Jean Pascal îşi ştie foarte bine interesele.

Împingând înainte încrede­rea de sine ca stindard – decorat, în plus, cu floarea de crin – Jean Pascal se consideră imbatabil. Doar că s-a contrazis fără să vrea, prezentându-se la conferin­ţa de presă de la Centre Bell însoţit de… un bodyguard. Oare chiar credea că foarte liniştitul Lucian Bute se va repezi să-l ia de gât de faţă cu toată lumea? Sau vreun ziarist dezlănţuit…

Un lucru e cert: dincolo de ochelarii fumurii, Jean Pascal are temerile lui.

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Ultimele articole

Articole similare