Din nou despre romi
Ziarul LaPresse a realizat o anchetă despre imigraţia ilegală a romilor proveniţi din România. Ziaristul Vincent Larouche s-a deplasat în România, mai exact la Craiova. Acolo s-ar afla nucleul unei reţele infracţionale care se ocupă cu trimiterea ilegală a romilor spre SUA şi Canada, via Mexic.
Autorul articolul menţionează cum, alături de case cu familii care trăiesc în sărăcie lucie, se află reşedinţe de un lux opulent. Există chiar localnici care se plimbă pe străzi cu maşini Chrysler 300, care au încă plăcile de înmatriculare cu Québec, je me souviens, un indiciu al provenienţei averilor.
Autorităţile române afirmă că la orice intervenţie în cartierul romilor sunt mobilizaţi 200 de poliţişti, dar că ei bat în retragere după doar câteva minute, pentru că localnicii devin violenţi.
Nici poliţiştii quebechezi nu sunt foarte blânzi când vorbesc despre aventurile romilor în Canada. Ei susţin că, spre deosebire de Europa, unde lumea se îndepărtează când un rom cu o hartă se apropie de ei, canadienii sunt total inocenţi şi dornici să ajute. Costul: bijuteriile care le sunt furate fără ca măcar să realizeze acest lucru.
Ministrul Imigraţiei, Jason Kenney, declara pentru ziarul montrealez că înăsprirea condiţiilor de imigraţie a dus la blocarea intrării în Canada a peste 100 de cetăţeni de etnie romă.
Bute, în lumina reflectoarelor
Apropierea întâlnirii dintre Bute şi Pascal a crescut interesul presei pentru boxerul român. Revista XY, editată de LaPresse, îl are pe sportivul român pe copertă. În interior, ziariştii realizează un portret al lui Bute – pe care l-au întâlnit în sala de antrenament – şi prezintă începuturile sale în box, precum şi aventura venirii lui în Québec. În 2014, Lucian va aniversa 20 de ani de când practică acest sport.
La Presse a mers, în schimb, la casa pe care boxerul şi-a luat-o în Florida, în 2010 şi unde, înaintea fiecărui meci, românul îşi instalează cartierul general. În interviul acordat ziarului, Bute crede că meciul va fi decis de condiţia fizică şi că Pascal nu va reuşi să reziste până la sfârşit.
Mungiu, de cealaltă parte a baricadei
Regizorul român Cristian Mungiu a fost cooptat în juriul prestigiosului festival de la Cannes, anunţă site-ul CBC. El va fi coleg cu regizorii Steven Spielberg, Ang Lee şi Naomi Kawase, dar şi cu actorii Nicole Kidman, Christoph Waltz, Daniel Auteuil sau indianca Vidya Balan.
Festivalul De la Cannes va începe pe 15 mai. În acest an, niciun film românesc nu a fost selecţionat în competiţia oficială.
Andrei Codrescu, la Calgary
Pentru a rămâne în lumea artelor, Calgary Herald a stat de vorbă cu scriitorul român Andrei Codrescu. Stabilit în Statele Unite din 1966, autorul a participat la Spoken Word Festival din Calgary, un festival consacrat vorbirii ca formă de artă. Andrei Codrescu a publicat până acum 40 de cărţi, este laureat al mai multor premii literare şi editează celebra revistă de avangardă poetică Exquisite Corpse.
Apropo de festivalul la care a participat, Codrescu crede că, în viitor, cărţile tipărite vor dispărea, dar nu vede nicio tragedie în asta. Lumea va reveni la cultura orală.
Mai multe titluri ale lui Andrei Codrescu sunt disponibile la Librăria Pagini Româneşti.
Moishes, de la un joc de cărţi
Ottawa Citizen publică povestea restaurantului Moishes din Montréal, care aniversează anul acesta 75 de ani. Restaurantul a fost fondat de Moishe Lighter, un imigrant venit din România. Angajat ca busboy la un local modest din Montréal, tânărul Moishe a câştigat restaurantul la poker, de la fostul lui patron. După ce a devenit pro-prietar, a schimbat numele localului în The Romanian Paradise, pentru a aminti de ţara din care venea. În anii ‘40, numele restaurantului avea să devină Moishe’s, iar apoi Moishes. Frecventat azi de multe vedete, restaurantul este celebru şi pentru faptul că mulţi dintre angajaţi lucrează acolo de zeci de ani.
Hoţi amuzanţi
Presa canadiană s-a distrat în această perioadă publicând poveştile unor hoţi mai puţini norocoşi. Trei dintre poveşti vin din România.
Digital Journal scrie despre un hoţ din Vaslui care a sunat la poliţie, după ce a auzit zgomote înfricoşătoare în casa pe care o jefuia. În final, s-a dovedit că zgomotele proveneau de la… pisica proprietarului.
Site-ul Brantfordexpositor.ca relatează povestea românilor care furau gumă de mestecat. Site-ul atrage atenţia că, în România, guma de mestecat este extrem de importantă, ea fiind dată ca rest la cumpărăturile în supermarket.
Un ultim caz este raportat de news1130.com. Este vorba de un hoţ care a furat o maşină lăsată cu motorul pornit, fără a privi în interiorul ei. Dacă ar fi făcut-o, probabil s-ar fi răzgândit, fiindcă pe bancheta din spate era un copil de cinci ani. Hoţul a abandonat ulterior maşina, probabil neştiind ce să facă cu copilul.
Recomandări turistice
Din Saskatoon, The Star Phoenix recomandă cinci lucruri care trebuie văzute, ca turist, în Bucureşti. Acestea sunt: Piaţa Revoluţiei, Cimitirul Bellu, Parcul Cişmigiu, bisericile şi centrul vechi al oraşului.
Multiculturalism, dar numai în limba franceză
The Gazette publică o scrisoare primită din partea unui român, Sorin Rosen, care se plânge că, în ciuda discursul oficial centrat pe deschidere către comunităţile culturale din Québec, Ministerul Imigraţiei din provincie rămâne închistat. Ca dovadă, site-ul ministerului are doar variantă în limba franceză, cea în engleză lipsind cu desăvârşire.
Alte site-uri guvernamentale, ca RAMQ, MELS, Emploi-Québec sau Revenu Québec, au variante bilingve.
Unde fug românii de-acasă
Când e vorba de turism în străinătate, românii preferă să plece mai departe de ţara lor, spre deosebire de trendul european, care indică o preferinţă pentru vacanţe în ţările vecine celui care călătoreşte.
Potrivit LaPresse, cei care-şi fac vacanţele la distanţă mai mare de ţara lor sunt românii (care aleg cel mai des Italia), suedezii (pentru Grecia) şi englezii (pentru Spania). Deşi din această statistică ar reieşi că românii ar fi mari turişti transfrontalieri, realitatea e că 93% dintre ei rămân în ţară. Ca destinaţii turistice europene, la modul general, Spania este cea mai prizată, fiind urmată în top de Italia şi Franţa.
