Gâlceava USL cu ANI

Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că nume grele din politica românească au încălcat legea privind declaraţiile de avere sau au fost în situaţii de incompatibilitate privind ocuparea unor funcţii pu­bli­ce. Este vorba de politicieni de la cele trei partide politice importante din România: Theodor Stolojan şi Florin Popescu, de la PDL, Marean Vanghelie şi Nicuşor Constantinescu, de la PSD, precum şi Klaus Johannis şi Aristotel Căncescu, de la PNL.

Agenţia Naţională de Integritate a fost foarte activă în ultimii ani, aducând, unui număr însemnat de politicieni, acuzaţii de incompatibilitate sau de fals în declaraţiile de avere. Unul din cele mai mediatizate cazuri a fost cel al senatorului liberal Mircea Diaconu, care a fost silit să demisio­neze din Senat, după un lung şir de acuzaţii şi procese.

Dar, dincolo de acuzaţiile aduse şi de validitatea acestora în faţa instanţelor de judecată, importantă mi se pare atitudinea unor politicieni faţă de inspectorii ANI. Indiferent că este găsit vinovat sau nu, nu are cum să fie o plăcere pentru cineva ca numele să-i fie pomenit în presă, într-un context ne­gativ. Chiar şi în situaţia în care o persoană îşi va dovedi nevino­văţia în instanţă, opinia publică va rămâne cu convingerea că ceva rău tot a făcut.

Din acest punct de vedere, este foarte important ca instituţiile statului să nu lanseze acuzaţii fără ca acestea să aibă o bază reală. Or, atât procu­rorii ANI, cât şi cei ai DNA şi-au dovedit seriozitatea de-a lungul ultimilor ani. Cele mai mediatizate cazuri aduse în atenţia publică au dat câştig de cauză procurorilor celor două instituţii. Asta în situaţia unor presiuni enorme exercitate asupra lor.

Şi, pentru că vorbim de presiuni, un bun exemplu este tocmai ceea ce se întâmplă în prezent în cazul celor şase politicieni acuzaţi de ANI. Cum avem câte doi de la fieca­re partid politic important din Româ­nia, acest lucru ne ajută să înţelegem poziţia pe care partidele respective le au faţă de instituţiile statului.

Acuzat că nu a trecut în decla­ra­­ţia de avere acţiuni în valoare de 94 de mii de euro, achiziţionate în aprilie 2012 la Transgaz, Theodor Stolojan admite că o eroare din partea sa este posibilă şi că, dacă ea s-a produs, într-adevăr, este “neintenţionată” şi va fi corectată, fără să arate cu degetul înspre conducerea ANI.

Celuilalt politician PDL, deputatul Florin Popescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, i se aduc acuzaţii mult mai grave, şi anume că ar fi semnat contracte în calitate de preşedinte al CJ Dâmboviţa cu o firmă la care era acţionar. Dincolo de explicaţiile pe care le dă pentru a se apăra, Florin Popescu declară că va ataca ANI în instanţă, dar nu şi conducerea instituţiei, pe care “o respectă”. Cât de mult poate să respecte cineva o instituţie care îi şifonează imaginea

publică este uşor de ghicit, dar Florin Popescu are meritul de a nu se apăra invocând comanda politică pentru acţiunile ANI, deşi motive ar fi găsit: la guvernare au ajuns adversarii de la USL, iar Traian Băsescu tocmai şi-a anunţat “divorţul definitiv” de PDL.

Nu la fel stau lucrurile în cazul celor doi politicieni de la PSD. Cel mai înverşunat dintre ei este preşedintele Consiliului Judeţean Constan­ţa, Nicuşor Constantinescu. Acesta acuză ANI că “face un abuz” şi speră să fie “suficientă voinţă politică pentru schimbarea acestor lepre”, cu refe­rire la conducerea Agenţiei. “Este o poliţie politică, ca şi DNA, este politica lui Băsescu, prin care şantajează primarii, preşedinţii de CJ şi toţi membrii PSD, PNL şi USL…”, acuză politicianul PSD, întrebându-se – retoric, desigur – dacă “merită această instituţie să funcţioneze pe banii publici?”

Evident că nu merită, de vreme ce îşi permite să se atingă de politicienii USL. De aceeaşi părere este şi primarul Sectorului 5, Marean Van­ghe­­lie, proaspăt reales vicepre­şe­dinte PSD. Acuzat că nu poate justifica o diferenţă de 180 de mii de euro între avere şi veniturile declarate, Vanghelie tună şi fulgeră, nu împotriva ANI ca instituţie, ci a preşedintelui Horia Georgescu, pe care anunţă că îl dă în judecată, fiindcă “a făcut foarte multe jocuri în această ţară, iar în ultimul an s-a ocupat de mine”.

Acuzat că se află în incompatibilitate, întrucât deţine simultan atât funcţia de primar, cât şi pe aceea de membru în consiliile de administraţie la două societăţi comerciale, primarul Sibiului şi prim-vice­pre­şedintele PNL, Klaus Johannis, a avut o atitudine mult mai cumpătată. Johannis s-a mulţumit să spună că acuzaţiile ANI sunt “nefondate”.

Dar atitudinea lui este o excep­ţie pentru membrii USL. Colegul său de partid şi preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, acuzat de ceva similar cu primarul Sibiului, a lansat un atac dur, în stilul colegilor lui de guvernare de la PSD: “Comunicatul Agenţiei Naţionale de Integritate este o făcătură politică, un act menit să mă discrediteze pe mine şi pe ceilalţi colegi şi să ne prejudicieze imaginea… Pentru mine este clar că în acţiunea ANI avem de-a face cu plata unor poliţe politice, dacă vedem persoanele intrate în atenţia inspectorilor de integritate”, afirmă Aristotel Căncescu într-un comunicat de presă.

Poziţia liberalului Căncescu este în ton cu cea a şefului său de partid, Crin Antonescu, care afirma anul trecut că “ANI este unealta poli­tică a lui Băsescu şi îşi face de cap”, după ce alţi patru demnitari USL fuseseră acuzaţi de incompatibilitate.

Deşi USL se află la guvernare de un an, liderii acestei alianţe poli­tice continuă să acuze ANI şi DNA că răspund la comanda lui Traian Băsescu. Asta când procurorii aduc acuzaţii unor politicieni din rândul formaţiunii lor politice. Când e vorba de PDL, acuzaţiile sunt, desigur, justificate.