Statistique Canada a publicat pe 8 mai o serie de informaţii obţinute în urma Anchetei naţionale (Enquête nationale auprès des ménages – ENM) realizate în 2011.
Guvernul canadian atrage atenţia că cifrele rezultate în urma acestui studiu sunt mai puţin fiabile decât cele de la recensământul din 2006. Ancheta din 2011 s-a bazat pe participarea benevolă a canadienilor, în timp ce recensământul din 2006 a fost obligatoriu, iar investigaţia a fost mult mai complexă.
Cu toate acestea, din cifrele publicate de Statistique Canada reies informaţii deosebit de interesante privind evoluţia imigraţiei în Canada. Vă prezentăm mai jos câteva dintre ele.
Unul din cinci canadieni este imigrant
Unul la fiecare cinci canadieni s-a născut în afara Canadei. Aceasta este cea mai mediatizată informaţie referitoare la Ancheta Naţională din 2011 care circulă în presa canadiană din ultima vreme. La o populaţie de 34,5 milioane de locuitori cât avea Canada în 2011, 6,8 milioane s-au născut în afara graniţelor ţării, ceea ce reprezintă 20,6% din totalul populaţiei. Cifra este desigur impresionantă şi situează Canada pe primul loc din acest punct de vedere între ţările din Grupul G8, la distanţă destul de mare de Germania şi de Statele Unite, unde “doar” 1 din 8 cetăţeni sunt născuţi în străinătate.
Doar Australia, dintre ţările dezvoltate ale lumii, dar care nu face parte din G8, are mai mulţi imigranţi decât Canada. La o populaţie de 22,7 milioane de cetăţeni, Australia numără 5,7 milioane de imigranţi, adică 1 din 4 australieni sunt născuţi în afara graniţelor ţării. Situaţia este însă mai impresionantă dacă luăm în calcul numărul imigranţilor stabiliţi în Canada în ultimii ani.
“Letonia” s-a mutat în întregime în Canada
Între 2006 şi 2011, 1.162.900 de noi imigranţi s-au stabilit în Canada, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,2% a numărului total de imigranţi din această ţară. Cifra este şi mai spectaculoasă dacă luăm în calcul numărul imigranţilor care s-au instalat în Canada în acest mileniu, adică din 2001 încoace: 2,15 milioane de persoane. Este echivalentul întregii populaţii a unor ţări precum Letonia sau Slovenia, care numără fiecare puţin peste 2 milioane de locuitori.
Reamintim că, în 2006, Canada număra 6,2 milioane de imigranţi, la o populaţie totală de 31,2 milioane de locuitori. Imigraţia din perioada 2006-2011 a făcut ca populaţia Canadei să crească cu 3,5%.
Invazia filipineză
Asia este continentul care dă Canadei cei mai mulţi imigranţi în prezent, cu 661.600 de persoane (56,9%) din total imigranţilor sosiţi între 2006 şi 2011. Al doilea grup de imigranţi ca mărime provine din Europa, care, în aceeaşi perioadă, a dat Canadei 159.700 (13,7%) de persoane. Aceasta reprezintă o scădere enormă faţă de trecut: până în anul 1972, 78,3% dintre imigranţi soseau din Europa. Pe locul 3 ca zonă de provenienţă a imigraţiei recente este Africa, cu 145.700 de imigranţi, adică 12,5% din total.
Ţara care a dat cei mai mulţi imigranţi între 2006 şi 2011 este Filipine, cu 152.300 de persoane (13,1%) din total, depăşind lejer China, care a exportat “doar” 122.100 de persoane, şi India, cu 121.400 de imigranţi. În top 10 mai intră Statele Unite, Pakistan, Marea Britanie, Iran, Coreea de Sud, Columbia şi Mexic. Numărul total de ţări de provenienţă a imigraţiei canadiene se ridică la aproape 200.
În partea a doua a acestui material vom vorbi şi de imigraţia românească. Până atunci însă, să vedem unde, din cele 10 provincii canadiene, se stabilesc noii imigranţi.
În 2011, 94,8% dintre imigranţi trăiau în doar 4 din cele 10 provincii câte numără Canada: Ontario, British Columbia, Québec şi Alberta. Dintre acestea, Ontario este de departe provincia cea mai atrăgătoare, cu 3,6 milioane de persoane, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul de 6,8 milioane de imigranţi născuţi în afara Canadei. Pe locul 2 se află British Columbia, cu 1,2 milioane, urmată de Québec, cu 975 de mii, şi de Alberta, cu 644 de mii.
De altfel, aceste patru provincii au primit marea majoritate a imigranţilor stabiliţi în Canada între 2006 şi 2011. Astfel, 9 din 10 dintre cei 1.162.900 de nou sosiţi au ales să trăiască în Ontario, Québec, British Columbia şi Alberta, în ordinea numărului primit de fiecare provincie. Diferenţa dintre locul 1, Ontario, şi locul 2, Québec, este totuşi foarte mare: Ontario a primit aproximativ 500 de mii de imigranţi, adică 43%, în timp ce Québec doar 223 de mii, adică 19,2%.
Montréal este în media canadiană
În 2011, zona metropolitană Montréal număra 846.600 de immigranţi, ceea ce reprezenta 22,6% din totalul populaţiei de 3.824.221 de persoane. Avem aşadar mai mult de un imigrant la fiecare cinci montrealezi, ceea ce depăşeşte puţin media canadiană care, reamintesc, este de 1 la 5.
Dar dacă vi se pare că suntem mulţi imigranţi la Montréal, o să vă consolaţi aflând câţi trăiesc la Toronto, unde jumătate din populaţie este născută în afara Canadei: 2,5 milioane de imigranţi, la o populaţie totală de 5.583.064 de persoane. Nici oraşul Vancouver nu stă mult diferit la acest capitol, cu 40% imigranţi: 913 mii, la o populaţie de 2.313.328.
38 de mii de imigranţi pe an sosesc la Montréal
Numărul total de imigranţi care s-au stabilit la Montréal în perioada 2006-2011 se ridică 189.700 de persoane, ceea ce înseamnă o medie de 37.800 de persoane pe an. Toronto rămâne, în mod evident, marele magnet pentru cei care aleg să trăiască în Canada, primind, în perioada 2006-2011, 383 de mii de imigranţi. Vancouver se află pe locul 3, cu 155 de mii de persoane. Cele trei oraşe împreună au atras, între 2006 şi 2011, 62,5% din totalul imigraţiei canadiene.
Câţi români trăiesc în Canada?
Există o mare controversă legată de originea etnică a canadienilor, aşa cum reiese ea din datele publicate de Statistique Canada. Cifrele oficiale sunt contestate de aproape toate comunităţile etnice, care se consideră sensibil mai numeroase decât o arată statisticile. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte numărul românilor care trăiesc în Canada, în speţă în provincia Québec.
Cele mai recente cifre care vorbesc de numărul total al românilor care trăiesc în Canada sunt din 2006, de la recensământul din acel an. Statistique Canada informa atunci că numărul total de români canadieni se ridica la 192.170. Dintre aceştia, 80.710 trăiau în provincia Ontario, în timp ce 40.320, în Québec.
Cât de reale sunt însă aceste cifre? Suntem oare mai mulţi de atât? Deşi nu este simplu să o dovedim, sunt motive să credem că suntem mai numeroşi. Există categorii de canadieni care ar putea să se declare români şi nu o fac? Credem că da. Din diverse motive. În ce măsură o persoană care are doar un părinte originar din România se consideră de etnie română? Sau cum se declară un evreu care s-a născut în România şi care, înainte să ajungă în Canada, a trecut prin Israel? Cum se declară maghiarii care sosesc aici din Transilvania? Nu vom şti niciodată acest lucru; ceea ce ştim este că sunt multe persoane în astfel de situaţii şi este de presupus că numărul total al celor care au, într-un fel sau altul, legături cu România sau cu limba română este mai mare decât cel publicat la recensământul din 2006.
Dar de ce este de important ca fiecare persoană care are legături cu România să-şi declare aceste legături? Cât este de important să fim mulţi în statistici, dacă acest lucru nu se vede şi într-o prezenţă la nivelul comunităţii româneşti? La urma urmei, ce importanţă are că suntem 40 sau 60 de mii de români la Montréal, dacă asociaţiile româneşti, în totalitatea lor, numără doar câteva zeci de membri?
În Québec trăiesc 56 de mii de vorbitori de limba română
Aceasta este cifra pe care noi o considerăm rea-listă în ceea ce priveşte numărul quebechezilor care, într-un fel s-au altul, au legături cu limba română, cu România sau/şi cu comunitatea românească din provincie. Cum am ajuns la această cifră?
Am plecat de la informaţia oficială publicată de Statistique Canada pentru anul 2006, adică 40.320 de persoane care şi-au declarat originea română la recensământul din acel an. La aceasta, adăugăm numărul de imigranţi care s-au stabilit ulterior în Québec. Pentru perioada cuprinsă între 2006 şi 2010, am găsit cifra de 6.445 de români stabiliţi în provincie. În 2011, avem 812 persoane. Pentru 2012 nu sunt încă date disponibile, dar putem asuma că situaţia din 2011 s-a repetat şi în 2012. Ajungem astfel la cifra de 48.390 de quebechezi de origine română. Este o cifră oficială, care nu poate fi contestată de nimeni. Dacă adunăm şi anul 2013, din care s-a scurs aproape jumătate, putem spune că suntem aproximativ 50 de mii de români în provincia Québec. Întrebarea care rămâne este dacă suntem mai mulţi de atât. Eu cred că da, dacă ţinem cont de argumentele pe care le-am folosit ceva mai devreme, şi anume că la recensământul din 2006 nu toţi cei care au legături cu România au declarat acest lucru.
În afară de asta, dacă imigraţia din România a scăzut foarte mult în ultimii ani, a apărut o nouă imigraţie de limbă română, cea moldovenească. Conform Statistique Canada, numai în anul 2011 s-au instalat în Québec 1.034 de cetăţeni moldoveni, ceea ce duce totalul imigranţilor din Moldova din perioada 2007-2011 la 4.888 de persoane. Adăugând anii 2012 şi 2013 şi aproximând, ajungem la vreo 6.000 de moldoveni stabiliţi în Québec în ultimii 6 ani.
Ca o concluzie, putem afirma că, oficial, în provincia Québec trăiesc cel puţin 56 de mii de persoane care vorbesc limba română. Dacă ţinem cont că marea majoritate a imigranţilor români sunt stabiliţi în zona metropolitană a oraşului Montréal, incluzând aici atât Laval, cât şi Rive-Sud, putem afirma că aproximativ 50 de mii de vorbitori de limbă română trăiesc în această zonă.
În realitate, cred că numărul “montrealezilor” care au legătură cu limba şi cultura română este sensibil mai mare. Cum spuneam însă mai devreme, numărul mi se pare mai puţin important, atâta vreme cât nu reuşim să ne unim forţele şi să acţionăm ca o comunitate adevărată, care să-şi promoveze şi să-şi apere interesele pe lângă instituţiile federale, provinciale şi municipale. Care sunt aceste interese este o altă discuţie, pe care o vom iniţia poate cu altă ocazie.
