Românii, amatori de recorduri
Românii au mai bătut un record, după ce au realizat cel mai mare steag din lume, scrie Windsor Star. 200 de oameni au muncit câteva ore pentru a desfăşura steagul care era de trei ori mai mare decât un teren de fotbal. Efortul lor ar fi fost demn de o cauză mai bună. Premierul Ponta a inspectat tricolorul uriaş şi a plecat mulţumit, probabil de temeinicia cusăturilor.
România pare o ţară care şi-a rezolvat toate problemele, bântuită de o plictiseală epică ce împinge, periodic, companii şi oameni în inutila doborâre de recorduri Guinness.
O veste tristă: în aceeaşi zi, agenţiile de presă transmiteau că recordul românesc al celor mai multe felinare lansate spre cer simultan – o tradiţie curat mioritică, nu-i aşa? – tocmai a fost doborât de nişte studenţi filipinezi. Aceştia au lansat 15.185 de felinare, faţă de cele 12.740 lansate de români cu un an în urmă, scrie Yahoo.ca
Fortificaţiile din Prejmer
Publicaţia online Oye! Times, din Toronto, publică un articol despre localitatea Prejmer, din judeţul Braşov. Aceasta este cunoscută pentru biserica sa fortificată, una dintre cele mai bine păstrate biserici de acest gen din Europa de Est.
Articolul descrie cu lux de amănunte şi cu multe fotografii acest monument arhitectonic. De altfel, Prejmer se află pe lista UNESCO, ca World Heritage Site.
Bucureştiul turistic
Portalul Canoe, în secţiunea sa de călătorii, preia un articol Reuters care recomandă turiştilor ce să facă timp de 48 de ore la Bucureşti.
Clasicele destinaţii (centrul vechi cu cluburile de pe Lipscani, Carul cu bere şi Hanul lui Manuc), împreună cu o plimbare pe Calea Victoriei sunt propuse pentru vineri după-amiaza. Sâmbăta este petrecută în jurul aceluiaşi bulevard, accentul căzând pe zona din jurul Pieţei Revoluţiei (Muzeul de Artă, Biserica Kretzulescu), cu o mică incursiune până la Muzeul Ţăranului Român. Excursia se încheie duminică dimineaţa, cu vizitarea Casei Poporului şi a Grădinii Icoanei.
Bucureştiul este considerat o posibilă destinaţie turistică şi de către Toronto Star, care-l recomandă alături de oraşele Sofia, Budapesta şi Cracovia ca fiind printre cele mai ieftine destinaţii europene.
Plagiat cu bucluc
CBC.ca povesteşte modul în care un plagiat era gata-gata să dea peste cap decizia unui tribunal din Canada.
O româncă din Vancouver a câştigat în prima instanţă un proces împotriva unui spital din oraş, după ce fiul ei s-a născut cu handicap cerebral, din cauza unei neglijenţe medicale.
Românca a câştigat procesul în 2009, dar apoi, la Curtea de Apel, s-a descoperit că judecătorul plagiase, cuvânt cu cuvânt, 100 de pagini din cele 110 ale deciziei: el le copiase direct din pledoaria avocaţilor. Cazul a ajuns apoi la Curtea Supremă, care i-a dat, în final, dreptate româncei. Aceasta va primi patru milioane de dolari pentru a se putea ocupa de îngrijirea fiului ei.
Salvarea vine de la hackeri
Valentin Boantă, un hacker român închis în prezent cinci ani pentru implicare în clonarea şi furtul de pe carduri, a inventat un dispozitiv care poate face bancomatele impenetrabile (cel puţin aşa susţine el).
Toronto Sun scrie că Secure Revolving System-SRS, dispozitivul românului implică introducerea cardurilor bancare invers (pe lat). Apoi, maşina le roteşte în interior în poziţia corectă de citire. Aceasta ar împiedica hackerii să instaleze dispozitive de citire şi copiere a cărţilor de credit în bancomate.
Pantofi de lux româneşti
Un magazin de pantofi de lux din Toronto oferă inclusiv pantofi produşi în România, scrie Torontolife.com
Aceştia nu sunt vânduţi sub un brand românesc, dar dacă vreţi să purtaţi ceva scump, bun şi made in Romania puteţi cumpăra pantofi Saint Crispin’s la preţul de 1.850$.
La acest preţ contribuie şi faptul că atelierul românesc care îi produce fabrică mai puţin de 1.300 de perechi în fiecare an.
Cu franceza, în Ontario
Le Metropolitain, săptămânal al francofonilor din Ontario, publică un articol despre imigraţia francofonă de origine românească. Iată, Québecul nu are monopol pe vorbitorii de franceză din Canada.
Articolul prezintă portretele mai multor imigranţi români care au reuşit în Toronto şi datorită limbii franceze.
