Dr. Madlen Gardus. Încrederea începe cu zâmbetul dvs.

Într-o societate atât de eterogenă cum este cea a Montréalului în care trăim, identitatea unei comunităţi etnice este dată nu doar de cele mai marcante persona­lităţi care o compun, dar şi de multitudinea de companii şi de întreprinzători curajoşi care evoluează în cadrul acelei comunităţi.

Ce poate fi mai curajos decât plecarea pe cont propriu într-o afacere, când te afli la mii de kilometri distanţă de ţara în care ai crescut? La inerentele dificultăţi legate de limbă, de cutumele sociale şi culturale, vin să se adauge cele ale mediului de afaceri, neprietenos prin definiţie.

Cine sunt românii care au ales să-şi trăiască imigraţia la cote duble de risc şi de stres şi a căror poveste ar putea să fie un exemplu încurajator pentru ceilalţi? În acest număr ne face plăcere să vorbim despre dr Madlen Gărduş, proprietara unui cabinet de stomatologie în Montréal. (P.R.)

M-am prezentat cu o oarecare reţi­nere la sediul firmei despre care urma să mă documentez pentru articolul de faţă. Şi asta dintr-un motiv de care s-ar putea să râdeţi: mi-e frică de dentist. Adică nu de dentist în mod special, cât de momentul când acesta îşi face meseria asupra mea.

De data asta, însă, frica mi-a trecut destul de repede – pe de o parte, pentru că eu eram cel care urma să-şi facă meseria şi nu doctoriţa la care mă aflam în vizită, iar în al doilea rând pentru că, aşa cum mi s-a şi demonstrat, acolo există o echi­pă de oameni care sunt nu doar profesionişti, ci şi sufletişti, care se apropie de pacient cu răbdare, ajutându-l să treacă peste eventuala reţinere iniţială. Reţinere care – spune dr. Madlen Gărduş, “gazda noastră” din această pagină – este des întâlnită la români, moştenire a menta­lităţii conform căreia o vizită la dentist este o corvoadă dureroasă, la care apelăm doar atunci când durerea insuportabilă ne împinge de la spate.

“Această frică este nemotivată, pentru că stomatologia din Canada nu seamă­nă deloc cu cea din România. Acolo (mai ales în perioada comunismului, dar parţial şi acum) prevenţia este aproape inexistentă, pe când aici ea înce­pe de la vârsta de 3 ani. Prin urmare, dantura este mult mai bine îngrijită şi mult mai puţin susceptibilă de deteriorări importante. În plus, actuala tehnologie permite lucrări nedureroase, astfel încât pacienţii învaţă de mici să nu se teamă de o vizită la dentist. Ba mai primesc şi câte un mic cadou-surpriză, astfel încât, departe de a se teme de dentist, ei merg cu plăcere acolo; această mentalitate se transmite apoi din generaţie în generaţie”, explică doctoriţa Gărduş.

Diferenţele dintre stomatologia din România şi cea din Canada sunt, de altfel, enorme, motiv pentru care, ne mărturiseşte doctoriţa Madlen Gărduş, faptul că a trebuit să (re)facă aici o parte din studiile de medicină stomatologică nu a fost văzut ca o povară, ci dimpotrivă, ca pe o şansă de perfecţionare pe care a avut-o la începutul carierei sale canadie­ne. “Profesasem în România, pe baza studiilor de acolo, şi eram un bun diagnostician, pentru că făcusem multă teorie. Făcând însă aici patru ani de studii, pentru a-mi echivala diplomele, am acumulat o experienţă practică extraordinar de bogată, familiarizându-mă cu tehnica şi tehnologia de aici, astfel încât acum lucrez la un cu totul alt nivel. Şi sfătuiesc pe toţi medicii, indiferent de specialitate, să abordeze anii de studiu de aici ca pe o şansă de perfecţionare pe care această perioadă  le-o oferă, nu ca ani pierduţi”.

Piteşti-Montréal, vis şi perseverenţă

Şi-a ales meseria de la vârsta de 13 ani, optând pentru stomatologie, în pofida voinţei părinţilor, care o doreau profesoară. Intrată la facultate din prima încercare, la 23 de ani era deja medic stoma­- tolog. A lucrat în România până în 1994 (inclusiv într-o clinică din… Scorniceşti), când a luat drumul Canadei. Aici a început ca asistent dentar, luând practic contact cu specificul local al stomatologiei. Visa însă la o clinică dentară proprie, dotată cu toate echipamentele necesare într-un singur loc, fără trimiteri ale pacienţilor în altă parte, cu programări peste 2-3 luni, cu deplasări lungi, costisitoare şi devoratoare de timp.

Visul i s-a împlinit. Dar a scrie doar aşa, într-un articol de ziar, pare foarte simplu. A muncit ani de zile, începând din 1996-‘99, când şi-a completat, la Université de Montréal, studiile. A început apoi să lucreze ca medic stomatolog, iar tranziţia de la mileniul II la mileniul III i-a adus şi primele satisfacţii majore. În anul 2000 i s-a născut primul copil (Julia), iar în 2001, “cel de-al doilea”, adică mult visatul cabinet propriu, pe care l-a achiziţionat cu eforturi financiare importante, iar apoi, cu adevărate sacrificii, l-a dotat cu aparatura şi echipamentele necesare pentru a-şi vedea visul împlinit pe deplin.

În mod inevitabil, dr. Madlen Gărduş şi-a multiplicat atribuţiile, devenind şi administrator de clinică şi patron de firmă. A rămas însă o bună colegă pentru toată echipa pe care şi-a atras-o în jurul ei. De altfel, alegerea colaboratorilor depăşeşte criteriile strict profesionale, ea vizând şi calitatea umană, nu doar competenţa profesio­nală. “Am căutat întotdeauna nu doar buni profesionişti, ci şi suflete mari, astfel încât acum am o echipă în care disponibilitatea, amabilitatea şi buna dispoziţie fac casă bună cu profesionalismul. Pot vorbi de această echipă ca despre a doua familie Gărduş”. Echipa despre care vorbeşte doctoriţa este formată din patru angajaţi permanenţi ai clinicii, din care trei sunt români, plus alţi patru specialişti care lucrează pe bază de comision.

[pullquote]

CLINICA DR. GARDUŞ
Anul înfiinţării: 2001
Număr de angajaţi: 4 permanent, plus 4 colaboratori
Adresă: 12265 rue Grenet – Suite 300
Montréal, Qc. H4J 2J9
Tel.: 514 336 6454
www.drgardus.ca

[/pullquote]Dentist român, aproape de români

Am încercat să aflăm ce înseamnă să fii “dentist român la Montréal”. Adică dacă pacienţii români sunt preponderenţi, cum se colaborează cu ei, dacă (cât şi cum) se implică dr. Gărduş în viaţa comunitară românească. Ei bine, da, cu­vân­tul român adăugat profesiei oferă o anu­- mită specificitate. Cel puţin în cazul stomatologului Madlen Gărduş.

Dincolo de proporţia de 75% pe care o reprezintă românii în echipa permanentă a clinicii, aproximativ jumătate dintre pacienţi sunt români. Colaborarea cu aceştia este foarte bună, dovadă fiind fidelitatea multora dintre ei şi “referinţele” (recomandări­le) făcute, care aduc mereu noi pacienţi. Dr. Gărduş nu omite nici publicitatea făcută în ziarele comunitare româneşti. De asemenea, a ajutat (prin donaţii şi sponsorizări) diferite acţiuni culturale comunitare şi biserici româneşti.

Servicii, noutăţi şi promoţii

Ce servicii oferă clinica? Aici trebuie să fiu atent la notiţe, pentru că sunt cuvinte nefamiliare pentru mine (cel puţin). Dentistică (inclusiv “reabilitare gură comple­tă”) estetică, tratamente de canal, implan­turi şi grefe osoase, confec­ţionare şi reparaţii proteze, paradonţie (aceasta din urmă inclusiv cu aparate “periowave”, cu laser etc.).

Clinica are un site internet propriu (www.drgardus.ca), pe care puteţi găsi toate serviciile oferite, care sunt dezvol­tate şi multiplicate în permanenţă. Mai mult, adaptându-se la actualele strategii de marketing, clinica oferă şi promoţii la unele dintre servicii. Ca o noutate în domeniu, pentru facilitarea plăţilor au fost puse la punct şi planuri de finanţare, iar secretariatul clinicii vă poate pune la dispoziţie oferte de preţ personali­zate pentru diverse pachete de servicii.

Una peste alta, cu riscul de a face (încă) puţină reclamă clinicii dr. Madlen Gărduş, subsemnatul declar solemn că, dacă vreodată îmi va trece frica de dentist (sau dacă durerea va fi mai mare decât frica), ştiu de pe acum unde voi apela…

După doi ani petrecuţi la Bucureşti, unde a avut prima repartiţie, Madlen Gărduş a ajuns la Scorniceşti, la o unitate medicală construită şi dotată în “epoca de aur”. Aici, tânăra doctoriţă Gărduş a avut ocazia să o trateze pe una din surorile lui Nicolae Ceauşescu, care rămăsese un fel de zbir al comunei, chiar şi după 1990. “O asistentă  şi-a adus mătuşa la tratament, iar eu i-am spus să aştepte până termin cu pacientul aflat pe scaun. Apoi am tratat-o şi de-abia după aceea am aflat că dădusem dovadă, fără să ştiu, de un curaj neasemuit, punând-o pe ditamai sora lui Ceauşescu, zbirul comunei, să stea la coadă. Dar n-am avut nimic de suferit din cauza asta, ba chiar am primit de la ea un pachet de cafea, deci am luat şpagă de la familia Ceauşes­cu“, ne spune dr. Gărduş.

Încă una cu Scorni­ceştiul: “O asistentă îmi arătase o plantă agăţătoare din cabinet, spunându-mi că, de fiecare data când lianele ei ajung la fereastră, medicul stomatolog din Scorniceşti pleacă, şi ei trebuie să aducă altul, şi tot aşa… Imediat am început să ud planta, ca să o ajut să ajungă mai repede la fereastră. Dar, spre disperarea mea, când mai avea puţin, cineva i-a tăiat ramura ce mergea spre fereastră, iar eu am crezut că nu mai scap din Scorniceşti”.

La un moment dat, în Montréal, dr. Madlen Gărduş a avut un pacient originar din Côte d’Ivoire. Foarte mulţumit de tratament, acesta i-a spus doctoriţei că-i va transmite bunicii lui, aflate în Africa, să se roage pentru ea. Acea bunică este, se pare, un fel de vrăjitoare locală, aşa că acum dr. Gărduş poate să-şi treacă în CV inclusiv recomandările spiritelor din Côte d’Ivoire…

Doctoriţa spune că are o întreagă colecţie de astfel de momente amuzante petrecute de-a lungul carierei sale, pe care, eventual, le-ar putea transforma într-o carte, că doar nu degeaba este fiica unui scriitor specialist al umorului – Traian Gărduş.