Capcanele fiscale pentru proprietarii de companii – beneficiile personale taxabile

Atunci când un acţionar tratează propria firmă ca pe o puşculiţă perso­nală, consecinţele nefaste apar, inevitabil, iar costul acestora poate atinge limite, în cele mai multe cazuri, dezastruoase. Acest lucru se întâmplă ca urmare a programelor speciale de verificare – iniţiate, în ultimul timp, atât de Canada Revenue Agency (CRA), cât şi de Revenu Québec (RQ) – a companiilor şi acţionarilor care nu reuşesc să separe în mod co­rect tranzacţiile personale de cele comerciale.

Recent, CRA a încheiat un lung proces în justiţie cu compania Alberta Hot Oil Services Inc., o companie privată ai cărei acţionari erau membrii unei singure fa­milii, soţ şi soţie. De-a lungul timpului, cei doi au dedus din companie cheltuieli personale şi, ca urmare, CRA a considerat acest fapt ca fiind eva­ziune fiscală, legată de impozitul pe profit şi GST. Din păcate pentru acţionari, instanţa de judecată a tratat acest caz fără milă, în favoarea CRA, condamnându-i pe soţi pentru eva­ziu­ne fiscală. Ulterior, apelul lor a fost res­pins şi hotă­râ­rea a rămas definitivă.

În cazul în care autorităţile fiscale descoperă acest tip de nereguli în cadrul verificărilor efectuate, măsurile imediat aplicabile sunt de a refuza deducerea cheltuielilor personale şi, în acelaşi timp, acţionarul va fi impozitat la nivel perso­nal pentru suma refuzată în companie. Este vorba, deci, de o dublă impozitare. Comparând această dublă impozitare cu situaţia în care respectiva sumă ar fi fost trecută de la bun început ca retribuţie a acţionarului, sub formă de bonus (ce constituie cheltuială în compa­nie) sau dividende (ce beneficiază de cre­dite de impozit foarte atractive), se poate spune că decizia iniţială nu a fost doar greşită, ci şi foar­te costisitoare. Însă lucrurile nu se opresc aici. Dublei impozitări i se adaugă dobânzile, plus penalizările de 50% din impozitul datorat, alături de posibile acuzaţii de evaziune fiscală.

Există şi alte capcane în care acţionarii unei companii pot cădea, cu voie sau fără voie, din lipsa informaţiilor necesare. Dintre cele mai comune, menţionăm următoarele:

1.  Împrumuturile către acţionar

Avansurile temporare către acţionar sunt acceptate, însă există limite stricte asupra termenelor când acestea trebuie să fie replătite către companie sau transformate în bonus ori dividende acordate către proprietari. Fără aceste reguli în funcţiune, acţionarii unei companii ar putea retrage indefinit bani din firmă sub formă de împrumut, ce nu va fi niciodată rambursat, astfel amânând la nesfârşit plata impozitului personal pe aceste sume. Un astfel de împrumut descoperit la momentul unei verificări fiscale va fi atribuit ca venit personal (care implică impozit, dobânzi şi penalizări de 50%), alături de refuzarea deducerii fiscale a aceleiaşi sume în cadrul companiei.

2. Cheltuieli de protocol şi divertisment

Trebuie recunoscut faptul că, într-adevăr, această categorie de cheltuieli poate genera confuzie în ceea ce priveşte deductibilitatea fiscală; din ea fac parte: cadourile, mesele la restaurant, evenimen­tele sportive, diferitele petreceri sau reuniuni, abo­na­­mentele la cluburi de sport sau sociale etc. Unele dintre acestea sunt deductibile în anumite condiţii şi/sau limite, altele nu sunt deductibile deloc. Doar înţele­gerea corectă a reglementărilor legale poate să asigure beneficiul complet al utiliză­rii şi deducerii acestora. Elementul che- ie este întotdeauna acela de a documen­ta foarte în detaliu scopul efectuării fiecărei cheltuieli, pentru a arăta că scopul real a fost cel promoţional sau de afaceri.

 3. Călătoriile

Călătoriile de afaceri sunt deducti­bile, inclusiv participarea la întâlniri de afaceri, congrese şi expoziţii de specialita­te. Totuşi, limita anuală a numărului de congrese este de numai două. Dacă soţul sau soţia participă alături de dvs., porţiu­nea de cost aferentă acestora trebuie eli­­minată. La fel şi în cazul în care o călătorie de afaceri este combinată cu una turistică. Cele două costuri trebuie să fie clar separate. Nu uitaţi că punctele sau primele câştigate din utilizarea cardu­rilor de credit aparţinând companiei re­prezintă avantaje personale impozabile.

 4. Automobilul

Automobilul este ţinta predilectă a verificatorilor guvernamentali. Angaja­ţii şi acţionarii care folosesc automobile apar­ţinând companiilor sunt obligaţi să deţină foi de parcurs, în care să înscrie atât deplasările de afaceri, cât şi cele persona­le. Trebuie menţionat că deplasările de la locul de muncă spre un client şi înapoi sunt deductibile. În schimb, distanţele parcurse între casă şi locul de muncă nu se deduc.

 5. Utilizarea personală a activelor aparţinând companiei

Utilizarea personală a tuturor formelor de proprietate deţinute de compa­nie reprezintă avantaj impozabil pentru acţionar. În mod normal, dacă ne referim la folosinţa unei proprietăţi imobiliare, beneficiul impozabil este reprezentat de diferenţa dintre valoarea reală de în­chi­riere a acesteia şi eventua­la chirie plătită de acţionar către firmă. În unele cazuri, instanţele de judecată au stabilit că valoa­rea impozabilă este valoarea rezonabilă a eventualului randament produs de valoa­rea investită de către firmă în respectiva proprietate. În cazul proprietăţilor luxoase, această valoare este mai mare decât valoarea reală de închiriere.

Ultimele articole

Articole similare