De când a venit la putere, Parti Québécois nu a fost capabil să producă nicio iniţiativă care să răspundă nevoilor reale ale populaţiei. Singurul lucru făcut bine a fost gestionarea crizei de la Lac Mégantic, dar acolo rolul cel mai important l-a avut primarul, care şi-a făcut datoria.
Cu o rată a şomajului care a crescut cu 0,3 procente într-o lună (de la 7,9%, în iunie, la 8,2%, în iulie), în mod normal preocuparea Guvernului ar fi să creeze locuri de muncă. În schimb, PQ preferă să se concentreze pe modificarea Legii 101, o modificare pe care nu a cerut-o nimeni, în afară de aripa dură a partidului. După un an de dezbateri inutile, premierul Pauline Marois a anunţat că legea nu va trece. Un secret pe care-l ştia toată lumea, mai puţin membrii PQ.
Dar dacă nu au reuşit cu modificarea Charte de la langue française, PQ-ul a inventat o alta: Charte des valeurs québécoises, care îşi propune să interzică toate însemnele religioase, pentru oricine lucrează în instituţiile de stat.
Crucifixul de la Adunarea Naţională este considerat însemn cultural, însă dacă un angajat la stat îl poartă la gât, el devine brusc însemn religios. Noroc că ridicolul nu ucide. Nu ştim încă dacă bradul de Crăciun este însemn religios, cultural sau consumerist şi nici ce statut va avea crucea de pe Mont-Royal. Ca orice lucru franţuzesc, legea are o grămadă de excepţii, ceea ce o transformă în victimă sigură în faţa oricărui judecător.
Problema cu această lege este că nu a cerut-o nimeni. Priorităţile Guvernului trebuiau să fie altele, dar atunci când eşti incapabil să guvernezi, trebuie măcar să dai impresia că faci ceva. Şi cel mai uşor e să dai durilor din baza electorală un os de ros. Poate aşa nu se vor mai gândi la gustul amar al înfrângerii.
