O ţară disfuncţională şi neguvernată, numită România

Ioana EneToamna românească a început abrupt, cu uriaşul scandal Roşia Montană, care scoate la lumină, în toată splendoarea ei, o ţară complet disfuncţională şi, de fapt, neguvernată. Dacă, în restul lumii, actul de guvernare înseamnă decizie în interes public, cu costuri electorale uneori, în România ea înseamnă doar decizie în interes privat şi corupţie.

Roşia Montană este o poveste ţârâită de 13 ani de zile, care nu şi-a găsit rezol­varea, pentru că nimeni nu şi-a asumat costul politic al ieşirii din dilemă: ecologie sau locuri de muncă? Exploatarea cu cianuri este periculoasă, poate genera accidente teribile şi presupune modificări de peisaj ireversibile. Pe de altă parte, Roşia Montană este o zonă complet moartă, în care oamenii înainte de fi ucişi de cianuri sunt ucişi de foame.

Admit că dilema este foarte dificilă, dar până la urmă, deciziile guvernării aşa sunt. Asta e fişa postului. Guvernul Boc a obţinut câteva îmbunătăţiri substanţiale ale înţelegerii iniţiale, inclusiv creşterea redevenţei la 6%, cea mai mare din Europa, şi creşterea participaţiei statului la 25%. Pe vremea aceea, USL se opunea categoric, iar Roşia Montană a fost unul dintre motivele moţiunii de cenzură care a dărâmat Guvernul Ungureanu.

Ca în multe alte domenii, Victor Ponta s-a sucit şi a adoptat proiectul Roşia Montană, clamând o decizie curajoasă, dar necesară. Veţi spune că, în fond, a făcut ceea ce face un premier, îşi asumă. Greşit! Victor Ponta nu îşi asumă nimic. Nici nu ajunsese la Parlament proiectul Guvernului Ponta, semnat de premierul Ponta, că deputatul Ponta a anunţat că nu-l va vota.

Cu această declaraţie, premierul a detonat, de fapt, începutul protestelor. Mişcarea ecologistă a fost fermentul de activism, dar dualitatea aceasta, imposibil de explicat în termeni logici, a fost cea care a catalizat nemulţumiri mai largi împotriva Guvernului.

În raport cu pasivitatea românilor, zece mii de oameni în stradă pare enorm, dar în raport cu populaţia României sunt foarte puţini. Cu mult, mult mai puţini decât a avut de înfruntat la vremea sa premierul britanic Margaret Thatcher, când a trebuit să-şi apere reformele. şi nu a făcut un pas înapoi, pentru că a crezut în ele, a crezut în interesul public la care ele răspundeau.

În România însă, guvernanţii nu cred decât în sondajele de opinie. Aşa a început o sminteală imposibil de cuprins de o minte întreagă. După ce s-a dezis premierul, s-a dezis şi Crin Antonescu, care s-a mai şi autodeclarat liderul opoziţiei, deşi partidul pe care îl conduce este la guvernare. Deci senatorul USL Crin Antonescu este de acord cu deputatul USL Victor Ponta şi votează împotriva premierului USL Victor Ponta.

PNL, partid de guvernământ, a anunţat că va vota împotriva proiectului propriului guvern. Mai are Guvernul Ponta majoritate în aceste condiţii?

Ministrul Mediului spune că va da avizul tehnic, de specialitate, pe proiectul Roşia Montană, în funcţie de votul politic al Parlamentului. Ministrul Justiţiei a avizat pozitiv un proiect în conţinutul căruia experţii Ministerului au găsit neconstituţionalităţi. Victor Ponta a anunţat că proiectul Guvernului va fi respins în procedură de urgenţă şi tot el a anunţat că vom plăti despăgubiri, înainte să ne fi dat cineva în judecată. Ba chiar a avansat şi suma – 2 miliarde de euro. Să fie primit!, au răspuns, probabil, avocaţii RMCG. Ministrul Grapini şi-a întrebat susţinătorii pe pagina de Facebook cum cred ei că va vota ea în Parlament în privinţa proiectului adoptat de Guvernul din care face parte.

În toată această demenţă colectivă nu se aud decât argumente emoţionale, iar ele sufocă dezbaterea reală. Discutăm atât de mult despre cianura cu care extragem aurul, încât ratăm cianura din prevederile proiectului aprobat de Guvern. Vorbim despre un potenţial accident ecologic, care se poate întâmpla sau nu, dar ratăm colecţia de derogări de la lege, inclusiv de la Constituţie, punct cu punct, în favoarea Roşia Montana Gold Corporation. Să fie o întâmplare că proiectul aparţine Ministerului condus de Dan şova, iar mama vitregă a acestuia, Ana Diculescu şova, este avocatul RMCG în toate litigiile acestei companii? Nu există cianură mai rea decât corupţia şi/sau incompetenţa.

După cum ratăm o distincţie esenţială, aceea între proiectul general Roşia Montană, cel care poate aduce beneficii statului şi locuri de muncă, dacă este bine negociat şi însoţit de condiţii drastice de mediu, şi proiectul Guvernului Ponta, absolut inacceptabil pentru că duhneşte, fie a corupţie, fie a prostie. Dar mă tem că cianura din proiectul Ponta va topi cu totul proiectul Roşia Montană.

Şi nu numai pe el. Pentru că discuţia se extinde şi spre gazele de şist, cele a căror exploatare ar putea asigura României o mai mare independenţă energetică. întrebare de 200 de puncte: cine mare şi roşu de la Răsărit jubilează?

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare