Ambasadoarea Maria Ligor: Dorim să avem o prezenţă importantă în comunitate

Ambasadoarea României în Canada, E.S. Maria Ligor, a avut un prim contact cu reprezentanţi ai comuni­tăţii române din Montréal. Diplomat de ca­rieră, fostă ambasadoare a României în Spania, doamna Ligor ne-a acordat un interviu pe marginea acestei vizite şi a proiectelor sale.

Aţi fost recent în vizita la Montréal, unde v-aţi în­tâlnit cu mai mulţi membri ai comunităţii române. Cât de reprezentativi vi s-au părut participanţii la întâl­ni­re?

Exponenţii comunităţii româneşti au răspuns în nu­măr mare invitaţiei de a ne întâlni la Montréal, iar acest lucru m-a bucurat. A fost, pentru mine, un prim contact cu mediul asociativ românesc din această zonă şi am urmărit să ne cunoaştem şi să aflu cât mai multe despre dorinţele, interesele, preocupările comunităţii şi despre activităţile pe care le desfăşoară. Am încercat, pe parcursul întregii zile, să aflu cât mai mult despre ce înseamnă viaţa comunităţii române la Montréal. Consider că aces­ta este primul pas, esenţial, care ne va permite atât nouă, Ambasadei, cât şi membrilor comunităţii, să profilăm, să dăm contur unor pro­iecte pe care să le putem derula împreună, în viitor.

Aţi fost ambasadorul României în Spania, unde trăieşte o puternică comunitate românească. Ar fi lucruri pe care românii de la Montréal le-ar putea învăţa de la cei de acolo, în ceea ce priveşte orga­nizarea în sânul comunităţii?

Din experienţa pe care am avut-o în dialogul cu me­diul asociativ românesc din Spania aş scoate în evidenţă disponibilitatea şi deschiderea pe care comunitatea ro­mâ­nă a avut-o pentru a menţine şi a adânci contactele cu misiunea diplomatică. Pe parcursul mandatului meu, am iniţiat practica derulării unui grup de dialog cu exponenţii comunităţii, care se întrunea cu regularitate pentru a discuta chestiuni de actualitate şi de interes. Acest tip de acţiune a condus la demersuri comune şi manifestări de solida­-ritate în sânul comunităţii, inclusiv în raport cu autorităţile guvernului spaniol (la nivel local şi regional).

Printre acestea, pot să vă dau exemplul campaniei pe care am derulat-o în comun, pentru ridicarea restricţiilor de muncă pentru muncitorii români, în 2009. O altă ac­ţi­u­ne a comunităţii, derulată cu sprijinul Ambasadei, a fost obţinerea unei audienţe la Casa Regală, unde un grup de membri proeminenţi ai comunităţii româneşti a fost primit de către Principele Felipe.

Mulţi dintre românii de aici văd Bucureştiul ca pe o sursă de finanţare pentru proiectele comunitare locale. Credeţi că statul român ar trebui să se implice financiar? Există astfel de fonduri?

Activitatea asociativă neguvernamentală are acces la surse de finanţare diverse, atât din sfera privată, cât şi din partea admi­nistraţiei locale şi provinciale. Accesarea acestora depinde, de cele mai multe ori, de activismul şi dinamismul celor implicaţi, precum şi de o minimă cu­noaş­tere a meca­nismelor de atragere a finanţărilor. În ceea ce priveşte contribuţia României, există

instrumente relativ bine cunoscute comunităţii româneşti, gestionate prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau, de pildă, prin Institutul Cultural Român. Sunt în special sprijinite proiectele care au un impact larg asupra comunităţii şi există, în acest moment, colaborări de interes între ONG-uri ale comunităţii şi ICR New York. Trebuie ţinut cont, însă, că fondurile dispo­nibile sunt mai reduse acum, în condiţiile restric­ţii­lor bugetare pe care statul român le-a adoptat în ultimii ani, pentru a susţine redre­sa­re economică.

Trebuie să menţio­nez, în acest context, şi activitatea Institutului Limbii Române, care acordă susţinere iniţiativelor comunitare prin punere la dispoziţie a materiale­lor didactice şi gestionarea unor programe de predare a cursului de limbă, cultură şi civilizaţie română. Există o prezenţă importantă a acestor programme în ţările UE şi un interes crescând pentru extinderea peste ocean.

În timpul vizitei la Montréal, aţi luat parte la evenimente comunitare şi aţi vi­zitat locuri “româneşti”. Ce impresie  v-au lasat? Cât de prezentă în sânul comuni­tăţilor române din Canada doriţi să fiţi? Ce puteţi şi ce vreţi să faceţi pentru aceste comunităţi ?

Este prima vizită dintr-o serie de alte contacte pe care le vom avea cu mediul asociativ românesc. A fost o vizită plăcută şi m-am simţit foarte bine, ca de fiecare dată când mă aflu în mijlocul românilor şi iau parte la evenimente care reprezintă încununarea eforturilor, de multe ori impresio­nante, pe care românii care trăiesc în afara grani­ţe­lor le fac pentru a-şi păstra o comunitate de cultură, limbă şi identitate.

Dorim să continuăm să avem o prezenţă importantă în comunitatea românească – atât Ambasada, cât şi Consulatul român de la Montréal – şi să reuşim să identificăm şi apoi să derulăm proiecte şi evenimente care să reflecte în mod real preocupările şi interesele comunităţii.

Ce pot face românii din Canada pentru România?

Românii din Canada nu ar trebui să uite că, în afara graniţelor ţării, fie­ca­re este un ambasador al României şi reprezintă indirect această ţară, prin cultură, limbă, identitate. Îi invit pe membrii comunităţii româneşti să reflec­teze şi să interiorizeze înţelesul acestui lucru şi să nu-şi ascundă mândria că sunt români.

Care este mandatul pe care îl aveţi în relaţiile Ro­mâ­niei cu Canada, ce v-aţi propus să amelioraţi din aceste relaţii?

Am sosit în Canada cu un mandat ce urmăreşte o relansare şi aprofundare a dialogului politic, a schimburilor economice şi a contactelor directe la nivelul populaţiei, fiecare dintre aceste paliere de acţiune unanim apreciate ca situându-se sub potenţialul pe care relaţia bilaterală îl poate dezvolta. Urmărim să redeschidem o agendă de contacte politice la nivel înalt, să contribuim la deschi­de­rea şi valorificarea oportunităţilor economice – în special în contextul unei deschideri pe care Canada ar putea să o manifeste odată cu finalizarea negocierilor pentru un acord de liber schimb cu UE.

În plus, dorim să încercăm să extindem contactele pe linia schimburilor de experienţă “people-to-people”, în special în domeniul educaţiei şi cercetării.

Aţi avut semnale din partea oficia­lilor de la Ottawa legat de proiectul de la Roşia Montană – care este, până la urmă, o investiţie canadiană în România?

Ambasada României nu a fost contactată de către autorităţile canadiene în legătură cu acest proiect.

În final, vă rugăm să vă exprimaţi opinia, cât mai succint posibil, pe câteva teme de interes major în aceasta perioadă:

Sunteţi în favoarea sau împotriva exploatării de la Roşia Montană?

După cum cunoaşteţi, decizia cu privire la demararea exploatărilor miniere de la Roşia Montana este în curs de a fi stabilită la nivelul Parlamentului României. Ca diplomat, nu mă pot pronunţa asupra acestui proiect, înainte ca autorităţile române să stabilească o poziţie oficială.

Credeţi că Guvernul de la Ottawa ar trebui să ridice obligativitatea vizelor pentru români sau să uşureze la maxim condiţiile de acordare a lor?

Ca stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi şi obligaţii comune tuturor celorlalte state membre, credem că România ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament în ceea ce priveşte regimul de vize. La începutul lunii septembrie, Parlamentul European a votat revizuirea Regulamentului european privind vizele, care deschide posibilitatea recurgerii la reciprocitate în rela­ţiile cu acele state terţe care aplică un regim discriminatoriu unora dintre cetăţenii europeni. Considerăm că acesta este un pu­ternic mesaj politic, de solidaritate europeană.

Susţineţi dreptul românilor din Diaspora de a vota la alegerile din România?

Toţi cetăţenii români au asigurat, prin Constituţie, dreptul de a vota.

Sunteţi pentru sau împotriva votului prin corespondenţă şi/sau electronic?

Sunt în favoarea oricăror forme de facilitare a participării civice a cetăţenilor români.