Scandalul “Roşia Montană” ţine, în continuare, capul de afiş al agendei publice din România, cu vizita premierului în subteran, cu dezbateri în parlament – şi mai ales la TV, dar şi cu proteste în piaţa mare. Previzibil, manifestaţiile din România sunt însoţite, în fiecare duminică, şi de proteste la Montréal ale opozanţilor proiectului minier din Apuseni. La fel de previzibil însă, protestele de la Montréal adună parcă, duminică de duminică, din ce în ce mai puţini oameni, probabil din cauza vremii şi a entuziasmului participanţilor, ambele în evidentă răcire.
Putem totuşi vorbi (încă) de câteva zeci de persoane care se adună în faţa Consulatului General al României de la Montréal, pentru a-şi exprima prin bannere, pancarte, flyere şi insigne protestul faţă de proiectul Gabriel Resources de exploatare prin cianurare a aurului şi argintului, la Roşia Montană.
Printre figurile deja obişnuite (aflate, în mare parte, la a treia prezenţă consecutivă la protest – aproape că am putea folosi fotografii de la oricare ediţie a manifestaţiilor), am avut ocazia să-l vedem şi pe dr. Paul Dăncescu (86 de ani), liderul unei asociaţii comunitare româneşti. El consideră ca “abuzive şi nepatriotice” acţiunile promotorilor proiectului minier, şi acuză “lovitura puternică dată culturii româneşti”, de care aceştia s-ar face vinovaţi. “Nu poţi distruge cu târnăcopul urme istorice de 2000 de ani, după cum nici populaţia din partea locului nu este normal să fie afectată de noxele care rezultă în urma exploatării aurului de la Roşia Montană”, spune Paul Dăncescu, rezumând opinia cvasi-generală a românilor montréalezi prezenţi la protest.
