Când un serial ajunge la sezonul al patrulea, este evident că el reprezintă un succes. Similar, putem considera că proiectul Şcolii Junimea Română, iniţiat şi condus de Otilia Tunaru, este o remarcabilă reuşită comunitară, el începând, la mijlocul lunii septembrie, cel de-al patrulea an de existenţă. Şi trebuie să spunem că proiectul nu a continuat doar “pe orizontală”, ci a crescut an de an – atât cantitativ, cât şi calitativ.
Concret, în primul an de activitate, când existenţa unei şcoli româneşti la Montréal părea ceva între un proiect abia înfiripat şi un vis frumos (chiar o utopie, în opinia unora), erau predate doar două materii, respectiv matematică şi origami. Şi chiar şi aşa, la un concurs de matematică de nivel naţional, un elev al şcolii a obţinut – superbă încurajare! – un premiu. Astăzi, ca să continuăm comparaţia, elevii şcolii au la dispoziţie nu mai puţin de 24 de cursuri, susţinute atât în limba română, cât şi în franceză şi engleză. Şi când am scris “elevi” nu am adăugat adjec- tivul “români”, pentru că (o altă dovadă a valorii procesului educativ) elevii nu mai sunt doar români, ci şi de alte naţii.
La fel, şi profesorii sunt aparţinători mai multor etnii, astfel încât proiectul este acum unul cu adevărat multicultural. Cât despre numărul de premii obţinute, la ultima ediţie a aceluiaşi concurs de matematică (“Kangourou”), elevii şcolii s-au întors cu nouă trofee, dintre care şase de aur!
Directoarea şcolii, Otilia Tunaru, consideră că printre persoanele care merită mulţumiri şi aprecieri pentru nivelul la care se află acum instituţia sunt, alături de elevii înşişi şi de profesorii lor, şi părinţii care acceptă să aloce în mod regulat o jumătate de zi în fiecare weekend pentru a-şi duce (şi aduce) copiii la (şi de la) şcoală. De altfel, pentru a-i implica activ şi pe părinţi, sâmbăta dimineaţa, pe perioada cât copiii sunt la ore, şcoala oferă şi cursuri destinate adulţilor.
În rest, ce s-ar mai putea spune? Că, dincolo de programul şcolar, elevii sunt antrenaţi şi în altfel de activităţi (excursii, programe sportive, spectacole etc), într-o paletă extrem de largă, pe care numai spaţiul editorial limitat ne opreşte să o prezentăm pe larg. Oricum, tocmai pentru că nu vrem să spunem totul, vă invităm să urmăriţi site-ul instituţiei (http://www.junimeamontreal.org), căreia ne facem însă datoria de a-i face publică deviza, pentru că merită: “Şcoală pentru minte, inimă şi cultură”. La începutul celui de-al patrulea an şcolar, nu putem decât să-i urăm succes!
