Despre români, în presa canadiană / Copiii străzii, în fotografii

Copiii străzii, în fotografii

Până pe 23 februarie, la TOHU  (2345, rue Jarry Est), amatorii de fotografie pot vizita expoziţia Poussières de vies, anunţă La Presse şi Métro. Este o expo­ziţie a fotografului Paul-Antoine Pichard, consacrată copiilor străzii. România nu putea lipsi din peisaj, problema copiilor străzii fiind încă, din păcate, una de actualitate în Bucureşti. Fotografiile au fost făcute între 2009 şi 2013, în ţări ca România, Filipine, India, Senegal, Mongolia, Cam­bodgia,Vietnam etc. Numele expoziţiei, Pous­si­ères de vies, este expresia cu care sunt numiţi copiii străzii în Vietnam. Intrarea la expoziţie este gratuită.

Invazia care nu a avut loc

Uniunea Europeană a acuzat statele care încearcă să limiteze libera circulaţie a cetăţenilor europeni de şovinism şi perpetuarea stereotipurilor, scrie Reuters Canada. Fără a o numi explicit, UE s-a referit la Ma­rea Britanie, unde politicienii şi ziarele de scandal au anunţat o invazie românească după 1 ianuarie 2014, odată cu ridicarea restricţiilor de muncă pentru români şi bulgari în această ţară. Chiar dacă “invazia” nu a avut loc, asta nu îi împie­dică pe politicienii britanici să continue campania de denigrare.

Discursul politicienilor britanici este unul fals. Un studiu recent arată că imigranţii sunt un câştig pentru ţările în care se stabilesc, şi nu o povoară, scrie digitaljournal.com, citând AFP. Studiul, realizat în Suedia – cunoscută pentru programele sale sociale ge­neroa­se – arată că imigranţii români şi bulgari plătesc la bugetul statului suedez cu 30% mai mult decât ceea ce primesc ca ajutoare sociale. Potrivit studiului, ţările care beneficiază cel mai mult de aportul imigranţilor români şi bulgari sunt Irlanda şi Marea Britanie.

Pe acelaşi subiect, Huffington Post scrie că trei milioane de români şi un milion de bulgari şi-au părăsit deja ţările de origine, în ultimii 20 de ani. Din această perspectivă, teama de o invazie e falsă, fiindcă ea a avut deja loc, cu mult timp în urmă. Publicaţia menţionează că România şi Bulgaria se confruntă cu un masiv export al creierelor, în special al cadrelor din sistemul sanitar. Din 1990 până astăzi, România a pierdut 21.000 de medici; cei mai mulţi dintre aceştia lucrează în Marea Britanie. Potrivit Colegiului Medicilor din România, emigraţia şi pensionările au redus numărul medicilor români cu 30% în doar doi ani de zile. O situaţie la fel de gravă se înregistrează şi în cazul infirmierelor.

Hoţi din parcometre

Poliţia din Montréal a făcut mai multe arestări în cazul unei reţele criminale care frauda cărţile de credit utilizate la parcometre. Reţeaua era formată din cetăţeni români şi srilankezi, scrie Canoe.ca şi ziarul Métro. Aceştia instalau dispozitive traficate, care copiau informaţiile de pe cardul de credit folosit la plata parcării. Cardurile clonate erau apoi folosite pentru a face diverse cumpărături. Se estimează că 100 de persoane au fost victime ale acestei reţele.

Top 10 filme independente

Ziarul The Globe and Mail face un top 10 al fil­me­­lor independente care au marcat anul 2013. Printre ele se află şi După dealuri, filmul regizorului român Cristian Mungiu.

Pelicula a câştigat la Cannes premiul pentru cel mai bun scenariu, iar cele două actriţe, Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, au obţinut, în tandem, premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal.

Ca să rămânem tot în lumea filmului, şi Huffington Post scrie despre un film românesc – Poziţia copilului, al regizorului Călin Peter Netzer. Câştigător al Ursului de aur pentru cel mai bun film, acesta a intrat în ianuarie în cinematografele franceze şi belgiene.

Radu Lupu, la Montréal

Cunoscutul pianist român Radu Lupu a susţinut în ianuarie o serie de trei concerte la Montréal, cu Orches­tra Simfonică dirijată de Kent Nagano. Evenimentul nu a trecut neremarcat, pianistul român fiind conside­rat unul dintre cei mai buni specialişti în Beethoven.

Au scris despre concertele lui Radu Lupu La Presse, Le Devoir şi The Gazette. Tonul variază de la extrem de entuziast (în Le Devoir şi The Gazette) la uşor reţinut (în cazul cronicarului La Presse).

Interpretarea lui Radu Lupu a fost înregistrată, urmând să apară în toamnă pe ultimul disc la integralei OSM-Beethoven-Nagano.

Urmăriţi de politică

Presa canadiană şi-a făcut timp să scrie despre viaţa politică românească.

Poate cel mai important subiect este decizia Curţii Constituţionale de a nu prescrie crimele făcute de comunişti. Aceasta lasă o şansă, chiar dacă mică, victimelor acestui regim de a-şi urmări în Justiţie torţionarii.

Huffington Post notează că 600.000 de români au fost închişi în perioada comunistă. Foarte puţine persoane responsabile de torturarea şi de moartea deţinu­ţilor politici au ajuns în faţa justiţiei.

Ziarul Métro scrie despre condamnarea la închi­-soare, din nou, a fostului premier Adrian Năstase. În vârstă de 63 de ani, Năstase a fost prim-ministrul României între 2000 şi 2004.

La Presse scrie despre super-imunitatea pe care doreau să şi-o acorde, cu largheţe, parlamenarii români, încercând să se scoată pe ei înşişi de sub incidenţa codului penal. Modificările aduse legii de către Parlament i-ar fi împiedicat pe procurorii anti-corupţie să ancheteze faptele de corupţie ale politicienilor.

Din fericire pentru România, Curtea Constituţio­­nală a declarat legea neconsti­tu­ţională, iar aceasta nu a mai intrat în vigoare.

Nadia, subiect de carte

Portalul canoe.ca face o trecere în revistă a noilor apariţii editoriale în limba franceză. Printre titlurile remarcate se găseşte unul care ar putea interesa şi cititorii români: La petite communiste qui ne souriait jamais, de Lola Lafon.

Este o carte situată la jumătatea drumului între ficţiune şi roman biografic, care o are în centrul aten­ţiei pe Nadia Comăneci. Volumul urmăreşte, prin conversaţii imagi­nare, viaţa Nadiei între Olimpiada de la Montréal şi fuga ei în Statele Unite. Cartea este deja lis­tată pe amazon.ca, la 27$, şi în cele două mari libră­rii din Québec, Archambault şi Renaud-Bray, la 30$.

Rona Hartner, la Montréal

Rona Hartner a cântat joi, 16 ianuarie, la Montréal, împreună cu Orchestre tzigane de Montréal. Cunoscu­tă mai ales ca actriţa din filmul Gadjo dilo, românca stabilită în Franţa a decis să abordeze muzica ţigă­nească, deşi ea însăşi nu este de origine romă.

Le Devoir notează că, la Montréal, Rona a cântat într-o bună companie: printre membrii orchestrei conduse de Carmen Piculeaţă (vioară) se numără şi Sergiu Popa (acordeon) sau Roman Manolache (contrabas).