Titlul îi aparţine unui roman de succes al lui Dan Lungu, care a fost ecranizat anul trecut, în regia lui Stere Gulea. Este vorba de o femeie simplă din România, care îşi aminteşte cu duioşie de cât de bine era pe vremea comunismului şi îi povesteşte la telefon fiicei sale, emigrate în Canada. Aceasta din urmă, oripilată, o acuză că, din cauza celor care gândesc şi votează aşa, România se zbate încă în mocirlă.
Sintagma lui Dan Lungu se dovedeşte, din păcate, providenţială. O arată rezultatele unui sondaj de opinie realizat în România, la sfârşitul anului trecut, la comanda ziarului Adevărul. 44,7 la sută dintre români consideră comunismul “un lucru bun pentru România”, în timp ce un procentaj similar (45,5) consideră comunismul “un lucru rău”. Cam la fel stau lucrurile şi în ceea ce-l priveşte pe fostul dictator Nicolae Ceauşescu, care este considerat “un personaj politic pozitiv” de către 47,5% dintre români, în timp ce doar 46,9% îl consideră “un personaj negativ”.
Oricât de triste vi s-ar părea concluziile acestui sondaj, rezultatul lui a fost salvat de tinerii până în 34 de ani (cu studii superioare şi cu venituri peste medie), a căror opinie este majoritar în defavoarea comunismului. Procentajul favorabil regimului comunist şi lui Nicolae Ceauşescu a fost împins în sus de românii de peste 65 de ani, care, în marea lor majoritate, cred că regimul comunist şi Nicolae Ceauşescu au reprezentat “lucruri pozitive” pentru România.
Pe zone geografice, românii cu cele mai mari simpatii pentru comunism trăiesc în Moldova, în timp ce locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania sunt cei mai anticomunişti.
