Pe 13 februarie, vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, l-a sunat pe preşedintele României, Traian Băsescu, pentru a discuta despre statul de drept în România, după cum se arată pe site-ul oficial al Casei Albe. Într-un comunicat de doar câteva rânduri, Casa Albă anunţă: The United States has a profound interest in Romania’s success as a democratic partner with strong rule of law, as we pursue our shared global responsibilities and our strategic partnership.
Într-o traducere liberă, mesajul spune limpede că parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite trebuie să se bazeze pe România ca pe un partener democratic şi cu un stat de drept puternic. Nu trebuie să fii expert în diplomaţie ca să înţelegi că telefonul pe care vicepreşedintele american l-a dat preşedintelui român nu ar fi avut loc dacă lucrurile ar fi mers cum trebuie în ţară. Este de neconceput ca o asemenea discuţie să existe între un înalt oficial american şi un omolog din orice altă ţară din Uniunea Europeană. Îngrijorarea americanilor pare însă să fi atins cote alarmante, pentru ca un asemenea gest să se petreacă. Ce l-a provocat totuşi?
Punctul de pornire al acestui telefon stă în ceea ce s-a întâmplat în România în data de 10 decembrie 2013, zi care a intrat deja în istoria recentă a României ca “marţea neagră”. În acea zi, Parlamentul român, dominat, în proporţie de 70%, de Uniunea Social Liberală (PSD Ş PNL), a lansat un nou atac asupra statului de drept din România – după cele petrecute în vara anului 2012 -, prin modificările aduse la Codul Penal şi prin tentativa de adoptare a unor legi care să ofere superimunitate parlamentarilor români, dar şi să scape din închisoare politicienii condamnaţi pentru fapte de corupţie.
Evenimentul petrecut în Parlamentul României a provocat reacţii dintre cele mai dure, atât din partea societăţii civile din România, dar mai ales din partea ambasadelor SUA şi UE. Cel mai elocvent gest a fost trimiterea de urgenţă în România a adjunctei secretarului de stat american, Victoria Nuland, pentru a discuta cu liderii români despre schimbările pe care puterea de la Bucureşti le-a făcut la Codul Penal.
Este deja celebră de acum dispariţia lui Victor Ponta în chiar ziua în care Victoria Nuland ateriza la Bucureşti, fără ca cineva din guvern să poată explica unde se află premierul şi, mai ales, ce treburi aşa de importante îl împiedicau să se întâlnească cu demnitarul american. În locul întâlnirii cu Nuland, Victor Ponta a preferat să se ascundă şi să aducă astfel un afront diplomaţiei americane.
Telefonul dat de vicepreşedintele Biden pe 13 februarie este, aşadar, o continuare a îngrijorării americanilor faţă de ceea ce se petrece în România, după ce Guvernul şi-a încălcat din nou promisiunea de a reveni asupra modificărilor la Codul Penal, care a intrat deja în vigoare, de la 1 februarie. În urma presiunilor făcute asupra lui din toate părţile, Victor Ponta a promis că va da o ordonanţă de urgenţă, prin care va corecta aberaţiile cuprinse în noul Cod Penal. Ordonanţa de urgenţă a fost până la urmă dată, dar problemele majore nu au fost rezolvate, Ponta anunţând că ele au fost lăsate în seama Parlamentului român, care să le corecteze printr-o nouă lege. Cum nimeni nu îl mai crede pe Victor Ponta, presiunile Occidentului se vor intensifica.
Telefonul vicepreşedintelui american are la origine şi o scrisoare trimisă la Washington de către un grup de români din Statele Unite, organizaţi în cadrul “Coaliţiei Românilor pentru Combaterea Corupţiei”. În scrisoare, aceştia îşi exprimau îngrijorarea faţă de cele petrecute în România şi cereau oficialilor americani să facă demersuri pe lângă Puterea de la Bucureşti pentru rezolvarea situaţiei. Adresată direct secretarului de stat american John Kerry, scrisoarea îi cerea acestuia să susţină eradicarea corupţiei din România, statul de drept şi independenţa Justiţiei: “Preocuparea Statelor Unite este împărtăşită şi de noi, românii-americani, care ne dorim o Românie unde toţi oamenii să fie egali în faţa legii, astfel încât membrii familiilor noastre rămase acasă să îşi poată clădi un viitor fericit”.
Cum scrisoarea, pusă şi pe Internet, a strâns peste 10.000 (zece mii!) de semnături, ea a fost luată în serios de oficialii de la Washington. Cei care doresc, pot încă semna această scrisoare, accesând link-ul următor: www.petitionbuzz.com/petitions/nomorecorruptioninro
Anterior scrisorii trimise lui John Kerry, grupul de români din SUA a trimis o scrisoare de protest şi premierului român Victor Ponta, din care vă prezentăm mai jos doar câteva pasaje:
“Stimate Domnule Prim-Ministru, vă scriem în numele mai multor români şi asociaţii de români din Statele Unite, îngrijoraţi de direcţia României şi scandalizaţi de votul din 10 decembrie din Camera Deputaţilor, când deputaţii USL şi-au votat un set de legi care le dă liber la furt, fără să poată fi traşi la răspundere.
Ambasadele din România, Comisia Europeană şi Preşedintele grupului socialist din Parlamentul European au condamnat pe bună dreptate acel vot, spunând că România a făcut un pas înapoi. Doar după mineriadele domnului Iliescu au mai fost astfel de reacţii critice la adresa României.
Reacţiile internaţionale trebuie să vă preocupe, deoarece România s-a angajat să respecte un set de reguli specific statelor democratice, iar votul din Camera Deputaţilor, din 10 decembrie, a fost o încălcare flagrantă a acestor reguli.
Nimeni nu «contestă dreptul Parlamentului de a legifera», cum aţi afirmat ca răspuns la reacţiile ambasadelor, însă toata lumea contestă legiferarea de către Parlament a fărădelegilor oamenilor politici. Prin votul din 10 decembrie, Parlamentul, instituţia care ar trebui să facă legi juste pentru toată lumea, a devenit o enclavă a fărădelegii şi nelegiuiţilor…”
