Victor Ponta îşi face Paştele în buncărul Armatei

Decizia premierului României, Victor Ponta, de a-şi muta biroul în clădirea Ministerului Apărării Naţionale a lăsat pe toată lumea cu gura căscată. Este o acţiune fără precedent în lumea civilizată, când un şef de guvern se ascunde în buncărele Armatei, de frică să nu fie interceptat de procurorii anticorupţie.

Gestul lui Ponta vine după ce presa din România a publicat stenogramele unor discuţii ce au avut loc la Palatul Victoria, din care reiese că şeful Guvernului a intervenit pe lângă şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, în interesul unui baron local. Este vorba de preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, care ulterior a fost arestat de procurorii DNA. Duicu este acuzat de procurori de “trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu”.

Alături de Adrian Duicu, au mai fost arestaţi Ştefan Ponea, şeful Inspectoratului de Poliţie al Jude­ţului Mehedinţi, în favoarea căruia a intervenit premierul Ponta, precum şi Constantin Popescu, liderul Filialei PSD din oraşul Orşova, Mehedinţi.

Stenogramele din care reiese implicarea lui Victor Ponta au fost publicate după arestarea lui Adrian Duicu. Iată mai jos un pasaj din rechizitoriul DNA: “La solici­tarea primului ministru, Tobă s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu Duicu, care i-a solicitat menţinerea temporară a lui Ponea în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord”. Această întâlnire a avut loc în luna iunie 2013.

Intervenţia lui Adrian Duicu pe lângă şefii de la Bucureşti nu s-a limitat însă doar la şeful Poliţiei din Mehedinţi. Presa din ţară scrie că soţia acestuia din urmă, Elisabeta Ponea, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost propusă, în septembrie 2013, de către ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la şefia secţiei judiciare din cadrul DNA.

Cazul şefului Consiliului Judeţean de la Mehedinţi arată cum se fac numirile în funcţiile publice din teritoriu: acestea sunt controlate de baronii locali, care îşi promovează oamenii de încredere, a căror principală misiune nu mai este apărarea legii, ci protejarea intereselor celor care îi numesc şi, mai ales, îi păstrează în posturi de conducere.

Intervenţia lui Adrian Duicu pentru a-şi numi protejaţii în funcţii nu este singulară la nivel naţional. La fel se petrec lucrurile în toate baronatele PSD-iste, fie că vorbim de Mehedinţi, de Constanţa lui Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu sau de Vrancea lui Marian Oprişan.

În loc să se ocupe de esenţa acestei proble­me, presa din România s-a pierdut în comentarii legate de faptul că premierul a fost înregistrat de SRI, al cărui director, George Maior, este naşul de cununie al lui Victor Ponta.

Dincolo de cine a făcut înregistrările şi de ce, important mi se pare că şeful Guvernului român a intervenit pentru a da satisfacţie intereselor unui baron PSD-ist, care ulterior a şi fost arestat pentru trafic de influenţă. Cum traficul de influenţă a ajuns până în biroul premierului, oriunde în lumea asta, o asemenea stenogramă ar fi dus automat la demisia şefului Guvernului şi la dispariţia sa de pe scena politică – urmată, eventual, de punerea lui sub acuzare. La noi, Ponta se pregăteşte să candideze la funcţia supremă în stat şi va fi votat de mare parte din electorat, pentru că românii nu mai dau niciun ban pe lupta împotriva corupţiei.

Logica după care se conduc foarte mulţi dintre români este că, chiar dacă guvernanţii fură, măcar să ne dea şi nouă ceva. Prin urmare, dacă se promite mărirea pensiilor şi sporirea ajutoarelor sociale, popu­laţia săracă a României este câştigată necondiţionat.

Revenind la decizia premierului Ponta de a-şi muta biroul la Ministerul Apărării: ideea lui este că acolo se va pune la adăpostul serviciilor secrete ale Armatei, care vor putea împiedica înregistrarea convorbirilor sale. De ce se teme însă Victor Ponta? Care sunt convorbirile care i-ar putea interesa pe procurorii DNA?

Luat la întrebări de presă, Victor Ponta a explicat că la noul său birou de la Ministerul Apărării va programa doar întâlnirile cu “diferite personalităţi”. Cum este greu de crezut că procurorii DNA sunt interesaţi de întâlnirile lui Victor Ponta cu diverşi oficiali străini care vizitează Bucureştiul, “personalităţile” cu care Victor Ponta se va întâlni la Ministerul Apărării sunt din categoria lui Dan Voiculescu, care îşi aşteaptă condamnarea definitivă la închisoare pentru o fraudă de 60 de mili­oa­ne de euro, Radu Mazăre, primarul PSD de la Constan­ţa, arestat recent de DNA pentru luare de mită, Nicuşor Constantinescu, şeful Consiliului Judeţean Constanţa, şi el arestat într-un dosar de corupţie – amândoi elibe­raţi de judecători şi cercetaţi în stare de libertate – sau ceilalţi baroni PSD, care vin la Victor Ponta să îi ceară protecţie în faţa tăvălugului DNA.

Chiar dacă Ponta nu este urmărit în mod direct de procurorii DNA, baronii cu care se întâlneşte sunt, iar discuţiile lor fac obiectul înregistrărilor. Victor Ponta riscă astfel să devină “victimă colaterală”.