Când un cuplu se hotărăşte să cumpere o casă în care să locuiască, actul de proprietate şi cel de împrumut se fac, în general, pe ambele nume. De aceea, la separare sau divorţ, casa este una din valorile care vor trebui împărţite între cei doi. Există două opţiuni refe-ritoare la casă: vânzarea ei şi împărţirea câştigului conform înţelegerii sau răscumpărarea de către unul din cei doi a părţii celuilalt. Alegerea uneia sau alteia depinde de situaţia fiecăruia, de piaţa imobiliară, de timpul în care cuplul îşi permite să aştepte pentru a vinde sau de alţi factori subiectivi.
Avantajul vânzării este că toată valoarea casei este recuperată prin vânzare. Bineînţeles, valoarea casei va trebui să fie îndeajuns de mare ca să acopere soldul ipotecii, penalităţile probabile la întreruperea ipotecii, cheluielile pentru notar şi eventualele servicii ale curtierului imobiliar.
Dacă vânzarea nu e posibilă sau nu se doreşte, unul din soţi poate răscumpăra jumătate din casă de la celălalt partener. Bineînţeles, acesta va trebui să se califice singur pentru a susţine întregul împrumut pentru casă (care, până acum, era plătit de două persoane). Banii de achiziţie se iau în general din refinanţarea casei, deci mărind ipoteca deja existentă.
Aici pot să apară două probleme: cel care doreşte să rămână proprietar nu are destulă putere financiară ca să plătească singur casa. Atunci, cel mai probabil că se va opta pentru vânzarea casei şi orientarea către locuinţe mai abor-dabile. Dacă soţul ce va rămâne în casă are putere financiară să susţină întregul împrumut, a două problemă apare când casa nu are destulă echitate pentru a refinanţa. În Canada, conform legii, refinanţarea unei proprietăţi se permite până la 80% din valoarea acesteia. De pildă, cuplul a cumpărat casa cu 200.000$ acum 2 ani şi a pus avans 5%. Împrumutul a ajuns acum, cel mai probabil, la 185.000$, iar valoarea casei a crescut la 230.000$. 80% din valoarea actuală înseamnă 184.000$. Soldul actual este deja mai mare decât valoarea pe care ar aproba-o băncile astăzi pentru refinanţare, deci nu se poate obţine niciun ban în plus.
Dat fiind însă că separarea/divorţul este o situaţie specială, în care se face şi o schimbare de proprietar, unele bănci oferă o soluţie extraordinară. Tranzacţia de refinanţare poate fi privită ca o tranzacţie de cumpărare (ceea ce în parte şi este) de către unul din soţi a părţii celuilalt. O tranzacţie de cumpărare se poate finanţa în Canada până la 95% din valoarea casei (în cazul proprietăţilor unifamiliale sau tip duplex). Mai mult, pentru că cel care cumpără este, în acelaşi timp, deja proprietar pe jumătate din casă, banca nu cere ca acesta să dispună de lichidităţi de 5%, aşa cum se cere la o achiziţie obişnuită de casă.
În cazul descris anterior, 95% din 230.000$ înseamnă 218.500$. Se pot împrumuta deci 33.500$ în plus faţă de împrumutul actual de 185.000$. Aceşti bani pot fi folosiţi numai pentru a-l despăgubi pe celălalt soţ, conform înţelegerii.
Dacă nici vânzarea proprietăţii, nici cumpărarea de către unul a părţii celuilalt nu sunt posibile, puteţi rămâne amândoi proprietari şi să faceţi o înţelegere de plată în faţă unui avocat. Atenţie, însă, această înţelegere nu vă va absolvi de responsabilitate în faţa băncii! Dacă cel care ar trebui să plătească rămâne în urmă cu plata, amândoi soţii responsabili vor fi afectaţi.
De precizat că informaţiile din acest articol au un caracter general. Pentru cazul dvs. special, este prefe-rabil să consultaţi un specialist, pentru a vedea care sunt opţiunile cele mai bune.
