Lucruri invizibile care ne condiţionează mâncatul

Citește și

mancare centimetruCând e vorba de mâncare, toţi ne credem suficient de inteligenţi pentru a nu ne lăsa păcăliţi de stimuli exteriori precum mărimea ambalajului, pro­moţiile speciale, etichetele, culorile, ambianţa. Din nefericire, realitatea e cu totul alta. Într-o mare măsură, atingerea punctului în care simţim că am mâncat destul este o iluzie pe care ne-o clădim singuri. Exact, am spus singuri.

Companiile producătoare de pre­parate şi semi-preparate fac tot posibilul pentru a-şi promova produsele, dar ele nu fac decât ce le cerem noi, de fapt. Dacă, peste noapte, noi, consumatorii, am decide că nu mai vrem hamburgeri şi cartofi prăjiţi, McDonald’s ar începe, cu siguranţă, să se specializeze în salate. Pia­ţa produselor urmăreşte îndeaproape cererea, pentru că acolo e profitul. Nimic machia­velic, doar afaceri.

- Publicitate -

Din păcate, în mod obişnuit, nu pu­tem detecta o diferenţă între un aport zilnic de 2000 de calorii şi unul de 2100 de ca­lorii, ceea ce, la sfârşit de an, se traduce prin aproape 5 kg în plus. Vestea bună e că nu putem sesiza nici diferenţa dintre 2000 de calorii şi 1900 calorii şi, la fel de uşor, am putea pierde aceste kilogra­me fără să ne dăm seama. V-am captat interesul, nu-i aşa?

Ce aspecte ale mâncatului ne influe­n­ţează inconştient şi ce putem face pentru a le face să lucreze pentru noi? Să vedem…

Mărimea ambalajului

- Publicitate -

De mici suntem învăţaţi să mâncăm tot din farfurie, de cele mai multe ori cu un sistem care rasplăteşte sau pedepseşte cele două extreme ale unui astfel de comportament. Ca adulţi, facem exact acelaşi lucru, deşi sistemul de răsplată nu se mai aplică de mult. Problema apare atunci când punctele noastre de reper ş porţiile au fost distorsionate de-a lungul timpului. Porţiile de acum sunt măcar duble faţă de acum 20Ş de ani şi noi încă mâncăm tot din farfurie.

Într-un experiment făcut de Brian Wansink, vizitatori ai unui cinema au pri­mit gratis pungi de popcorn de mărime medie sau mare. Înainte de a fi dat vizitatorilor, popcorn-ul fusese ţinut în condiţii sterile timp de cinci zile şi, deşi era încă bun de mâncat, avea o textură dură şi era tare pentru dinţi. Deşi ne-am aştepta ca ambele grupuri să mănânce cantităţi relativ identice, grupul care a primit ambalajul mai mare a mâncat, în medie, cu 53% mai mult popcorn.

Evident, această cifră nu are nimic de-a face cu plăcerea de a mânca popcorn tare, la fel cum nu are nimic de-a face cu foamea. Aşa cum ştim, nimeni nu merge la cinema să îşi potolească foa­mea. Explicaţia nu poate fi decât mărimea amba­-lajalui, care devine punctul nostru de re­per: încercăm doar să mâncăm tot. În mod interesant, când participanţii au fost întrebaţi dacă mărimea ambalajului i-a influenţat în vreun fel, ei au negat cu toţii: “Poate restul au fost influenţaţi, eu am mâncat doar până m-am săturat.”

Acelaşi principiu se aplică şi pentru o farfurie obişnuită, un pahar de suc, o pungă de chips-uri, etc. Cu cât totalul e mai mare, cu atât mâncăm mai mult.

Ce e de făcut? Alegeţi farfurii mai mici pentru prânz sau cină – nu veţi remarca diferenţa!

Într-un studiu similar, cercetătorii au arătat că o farfurie de 30 cm ne îndeamnă să mâncăm, fără să ne dăm seama, cu 22% mai mult decât una de 25 cm. Nu mâncaţi direct din pungă – pentru ambalaje mari, porţionaţi totul în pungi sau boluri mai mici.

Distraşi de la mâncare

Orice distracţie ne face să igno­răm micile detalii care ne indică saţie­ta­tea. Masa în sine se prelungeşte şi ajungem să mâncăm mai mult decât am fi mâncat în mod normal. În ziua de astăzi, mâncăm tot mai mult pe grabă – în maşină, în drum spre lucru, în birou, cât scriem un raport, la televizor, în timp ce vedem un film etc. Dacă primele două ar putea totuşi să ne ofere o masă echilibrată, televizorul este, adesea, cel care ne îndeamnă să mân­căm în plus. Cei mai mulţi dintre noi sunt obişnuiţi să mănânce ceva la televizor, chiar dacă au mâncat deja de seară. Dar problema nu se opreşte aici. Tindem să prelungim această gustare pe parcursul întregului film. Cu cât programul e mai lung, cu atât creşte şi aportul de calorii.

Ce-i de făcut? Mâncaţi la masă, în bucătărie. Dacă e musai să ronţăiţi la film, alegeţi ceva bogat în nutrienţi şi mai sărac în calorii, cum ar fi un bol de legu­me. Ţi­neţi un pahar cu apă aproa­pe – dacă e doar un impuls de moment, corpul se va mul­ţumi cu o înghiţi­tură, din când în când.

Efortul

Atunci când secretarelor dintr-o firmă li s-a lăsat pe birou un bol cu bomboane de ciocolată, ele eu mâncat în me­die 9 bomboane pe zi. Când bolul a fost pus în sertar, numărul a scăzut la 6, iar când acesta a fost mutat la 2 metri distan­ţă, s-au mâncat doar 4 bomboane pe zi.

Cu cât trebuie să muncim mai mult pentru un lucru, cu atât mai puţin vrem să îl facem. Atunci când ne este foame, suntem mult mai tentaţi de ciocolata de pe masă decât de salata cu legume şi ton pe care ne-ar luat 2 minute să o preparăm.

Ce e de făcut? În primul rând, încer­caţi să faceţi alegeri bune din magazin şi nu vă lăsaţi opţiunea de a alege ceva slab nutritiv, aducând alimente fără valoare nutritivă în casă. Dacă secretarele noastre nu ar fi primit deloc bomboane de ciocolată, cu siguranţă consumul lor ar fi scă­zut aproape de zero. Dacă aveţi deja în casă produse de care aţi vrea să vă feriţi, ascun­deţi-le în dulapul de sus, undeva în spate, şi veţi fi mai puţin tentaţi să vă apropiaţi de ele. În schimb, aduceţi în prim-plan produse pe care vreţi să le mân­caţi mai des. Ţineţi în frigider gustări deja porţionate (legume tăiate, bucăţele de brânză, două iaurturi mici, un fruct etc), care uşurează o alegere pozitivă. Succes!

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Studiu canadian: o distanță mai mare între dozele de vaccin duce la un răspuns imunitar mai puternic

Un studiu canadian arată că un interval mai mare decât cel recomandat între cele două doze de vaccin contra...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -