Dacă v-ati uitat de curând la televizor, aţi avut, poate, ocazia să îl vedeţi pe cel mai îndrăgit doctor al Americii, Dr. Oz, mustrat, în direct, de ramura Senatului care se ocupă cu protecţia consumatorului în Statele Unite pentru afirmaţiile sale nefondate privind anumite suplimente alimentare. Deşi, în momentul de faţă, nu există niciun studiu ştiinţific care să demonstreze eficienţa produselor prezentate, Dr. Oz nu se sfieşte să le numească “miraculoase” sau “magie într-o sticluţă”.
Când vine vorba de sănătate, în cine altcineva să ai încredere dacă nu într-un medic?
Ei bine, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, nu toţi medicii sunt la fel. Deşi am întâlnit şi medici pentru ale căror cunoştinţe în materie de alimentaţie am toată admiraţia, un medic nu este neapărat expert în nutriţie. Când a trebuit să fac o prezentare pentru studenţii la medicină de la McGill, am avut inspiraţia să îmi întreb medicul de familie cât studiază un viitor medic principiile unei alimentaţii sănătoase aici, în Canada. Răspunsul? O săptămână. Dacă vi se pare suficient, aflaţi că un dietetician studiază între trei ani şi jumătate şi patru ani şi jumătate (diferenţa rezultă din faptul că universitatea McGill a ales să includă stagiile pe timpul verii, pe când alte universităţi oferă stagii la sfârşitul anilor de studii).
Când vine vorba de produse naturiste, suntem tentaţi să credem că totul e permis. Dacă e natural, nu are cum să-mi facă rău, nu-i aşa?
Ei bine, nu. Suplimentele nutritive, ca orice medicament, au şi ele lista lor de efecte secundare. Pentru multe dintre ele nu există dovezi că ar funcţiona (sindromul “portofelul gol fără motiv”), pentru altele nu ştim că sunt sigure pe termen lung (au fost cazuri de suplimente ca ephedra, care au ajuns să fie interzise pe piaţă după ce s-a dovedit că au efecte adverse şi pot provoca chiar decesul). Suplimentele naturale au o gamă largă de efecte adverse, de la iritaţii ale sistemului digestiv, dereglări în glicemie, vătămarea unor organe interne ca ficatul sau rinichii şi până la reacţii alergice sau interacţiuni cu alte medicamente. Există chiar un supliment care poate da corpului dumnea-voastră un miros de peşte. Tentant, nu?
Cum se prezintă, din acest punct de vedere, detoxifierea?
În primul rând, ce este detoxifierea? Detoxifierea înseamnă curăţarea organismului de toxine la nivelul sistemului digestiv şi al organelor ca ficatul, rinichiul, vezica biliară; de cele mai multe ori, e menită fie să ne scape de rezultatele consumului excesiv de mâncare sau alcool, fie folosită pentru a pierde în greutate.
Cum? Detoxifierea înseamnă fie eliminarea temporară a anumitor alimente, fie introducerea în corp a unor sucuri cu efect laxativ. Ideea se bazează pe principiul că, în intestinul gros, avem acumulări de mucus / materii fecale colectate de-a lungul timpului care ne deteriorează sănătatea şi ne otrăvesc corpul. Scăpând de aceste reziduuri, scăpăm şi de efectele lor.
Verdict? Să le luăm pe rând.
Detoxifierea ia, de multe ori, forma unui regim restrictiv (de exemplu doar sucuri naturale din fructe şi legume). Deşi un deficit caloric are drept consecinţă, iniţial, o pierdere în greutate, pe termen lung o astfel de dietă va duce la scăderea metabolismului, o posibilă pierdere a masei musculare şi posibile carenţe nutritive.
Laxativele, de orice natură, au ca rezultat o pierdere de calorii mică (4-12%). În acelaşi timp, cantitatea pierdută de apă e cuprinsă între 3-6 litri şi, deşi cântarul va arăta cu 3-6 kg mai puţin, vorbim de fapt de deshidratare, cu posibile dereglări la nivel de electroliţi, ceea ce poate avea consecinţe extrem de periculoase.
Materiile fecale de culoare închisă eliminate prin detoxifere nu sunt dovada curăţării unor materii acumulate în colon, ci rezultatul introducerii unor produse de natură vegetală. Acelaşi rezultat îl veţi obţine dacă mâncaţi spanac.
În plus, mucusul de la nivelul intestinelor nu are un rol dăunător, ci protector. Persoanele care au un strat intestinal de mucus mai subţire sau întrerupt au mai multe şanse să sufere mai târziu de boli care inflamează colonul, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă.
Constipaţia e o problemă serioasă, care ne poate da o stare generală proastă, dureri de cap şi o încetinire mentală. În aceste condiţii, o tendinţă spre produse laxative e de înţeles, dar soluţia ar putea fi mult mai simplă. O alimentaţie bogată în fibre din legume şi fructe, produse pe bază de cereale integrale, leguminoase, nuci şi seminţe, e de cele mai multe ori, soluţia la astfel de probleme. În plus, e necesar să consumăm o cantitate suficientă de lichide (mai ales vara) şi să facem un minim de mişcare – chiar şi o plimbare scurtă ne va relaxa muşchii şi va ajuta tranzitul intestinal.
Concluzie? Data viitoare când cineva vă sugerează un astfel de produs, gândiţi-vă de două ori. Sunt şanse mari ca persoana respectivă să nu ştie ce spune sau să fie interesată doar să facă o vânzare. Înainte de a lua orice decizie, discutaţi cu un medic, farmacist, nutriţionist care cunoaşte bine situaţia dumneavoastră şi e specializat în domeniu. O astfel de persoană vă poate spune dacă produsul e sigur şi vă poate oferi alternative. Succes!