Un nou ziar românesc. Oare de ce?

Presa românească de la Montréal se va îmbo­găţi cu o altă publicaţie de limbă română: Marca-ro, fondată de Cristian Bu­cur (fost fon­dator Accent, fost fondator Impact).

Cu riscul de a-i su­păra din nou pe colegii de breas­lă, am ales să scriem despre acest subiect. Nu apariţia unei noi publi­ca­ţii este pro­blema, ci mo­dul în care ea apare: prin­tr-o subvenţie oferită de Departamentul Pentru Româ­nii de Pretutindeni (DPRP).

Cristian Bucur a avut, de-a lungul timpului, dese intervenţii pe marginea activităţii DPRP, făcând tot timpul aluzii că toate finanţările oferite de acest organism se dau doar pe bază de simpatii politice.

Iată ce spunea Cristian Bucur în septembrie 2012: “(…) am avut ocazia să realizez însă faptul că acest Departament al Românilor de Pretutindeni are mai degrabă rolul de a privilegia diverse persoane sau organizaţii, funcţionând fără niciun fel de transpa­renţă sau echidistanţă. Regret că nu am propus chiar desfiinţarea acestui cuib de oportunişti subordonaţi puterii politice (de toate culorile) de la Bucureşti!”

Astăzi, acelaşi “cuib de oportunişti”, îi oferă dom­nului Bucur o subven­ţie de peste 12 mii de dolari pentru a lansa un nou ziar. Ca să folosim stilul său, ne întrebăm: oare de ce?

În februarie 2014, pe pagina sa de Facebook, Cristian Bucur spunea despre Simona Hodoş că ar fi schimbat tabăra trecând de la PDL la PNL: acum ia finanţări pentru evenimente de la DPRP. Te dai cu cine trebuie şi iese banu’.

[pullquote]
ÎNTREBĂRI PENTRU CRISTIAN BUCUR

1) De ce crezi că e nevoie de un alt ziar românesc într-o comunitate care are deja patru (n.r. la ora depunerii cererilor de finanţare), făra a-l socoti pe cel al comunităţii moldovene?
2) Ai menţionat, în cererea către DPRP, că românii din Montréal au la dispoziţie cinci publicaţii în limba lor maternă?
3) Ne poţi pune la dispoziţie cererea către DPRP? nu vorbim de montajul financiar, ci doar de motivarea şi descrierea proiectului.
4) Nu crezi că o injecţie de bani publici – într-o piaţă unde restul ziarelor se descurcă prin mijloace proprii – este un act de concurenţă neloială?
5) Vezi vreo problemă de etică în această situaţie, în condiţiile în care banii care ţi-au fost acordaţi ţie puteau fi acordaţi unei alte comunităţi româneşti, dintr-o ţară/regiune care nu avea publicaţii în limba română şi care ar fi avut mai multă nevoie de ei?
6) Iniţial proiectul tău a fost respins. Ai făcut contestaţie? Cum a ajuns el pe lista de câştigători?
[/pullquote]

Morala poveştii: nu poţi acuza ani la rând DPRP că dă finanţări po­litice şi apoi, când obţii tu una, să devii brusc Fecioara Maria.

În spiritul de transpa­renţă invocat mai sus, nici DPRP, nici Cristian Bu­cur, nu au vrut să răs­pun­dă la toate întrebările noastre. De fapt, Cristian Bucur nu a vrut să răspundă la niciuna dintre ele, conside­rân­du-le tendenţioase. Pentru a vă convinge şi singuri cât de tendenţioase au fost, redăm, în caseta de mai jos, între­bă­rile trimise lui Cristian Bucur.

Pe de altă parte, DPRP a răspuns la o bună parte din întrebările noastre, dar a refuzat să justifice ca­re a fost motivaţia pentru care a aprobat finanţarea unui nou ziar în comunitatea română de la Motréal.

Istoria subvenţiilor

Până în prezent, după informaţiile noastre, în comunitatea română de la Montréal, au beneficiat de subvenţii Asociaţia Rocade – care organizează Eurofest, festivalul de film românesc şi spectacolele de teatru românesc – şi şcoala Junimea Română.

Anul acesta au fost depuse mai multe cereri de finanţare şi, iniţial, DPRP a anunţat două proiecte câştigătoare, ambele aparţinând Asociaţiei Rocade: unul din proiectele finanţate era festivalul Eurofest, cel de-al doi­lea era un portal web destinat româ­ni­lor din Ameri­ca de Nord. Restul pro­iec­telor au fost respinse.

DPRP a anunţat apoi că un număr de asociaţii (fără a preciza câte) au făcut contestaţii şi a decis reevaluarea tuturor cererilor de finanţare depuse. În urma reevaluării, din cele 12 cereri de proiecte depuse din Canada, au fost apro­bate cinci.

Iată care sunt proiectele finanţate la Montréal şi sumele, aproximative, în dolari canadieni. Festivalul Eurofest a primit 19.500$; noua publicaţie Marca-ro, 12.250$; Şcoala Junimea din Montréal a primit 7.500$; Comunitatea Ro­mână din Montéregie a primit 7.000$ pentru organizarea Festivalului Ro­mâ­nia – cultură şi tradiţii.

Important de precizat este că dife­renţele între cele două evaluări făcute de DPRP sunt uriaşe (cu variaţii procentua­le ce depăşesc 300%) ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacităţii acestui organism de a organiza şi evalua corect lucrările din concurs.

Iată şi care au fost proiectele res­pin­se: La Muse, cu proiectul Confluenţe muzicale România şi Canada; Centrul Român din Montréal (editorul ziarului Impact) cu Descoperă România, o publicaţie destinată românilor din Ca­nada şi Statele Unite; “televiziunea” K2-TVRO, pentru a transmite online evenimente cu participare ro­mânească la Montréal; Asociaţia Jurnaliştior Români de Pretutindeni (pre­şedinte Cristian Bucur) pentru rea­li­zarea infrastructurii de comu­­nicare a jurnaliştilor români de pretutindeni (n.r. se pare că ridicolul nu ucide); Marca-Ro pentru emisiunea de radio cu acelaşi nume realizată de ace­laşi Cristian Bucur şi La Marche de l’Amour et de l’Amitié (asociaţia Otiliei Tunaru, care este în spatele şcolii ro­mâ­neşti Juni­mea Română din Montréal), pentru o campanie de sensibili­za­re şi de deştep­tarea a mândriei de a fi român.

Care-i problema?

Ni se va reproşa, în mod sigur, că ne este frică de concurenţă, ceea ce e fals. Nu este nimic anormal ca altcineva să facă o nouă publicaţie (deşi, sincer vor­bind, piaţa este saturată şi presa o duce rău indiferent dacă este comunitară sau cu distribuţie naţională). A cere şi a obţine subvenţii nu este ilegal.

Din punctul nostru de vedere, pro­blemele sunt la DPRP, care, prin acordarea de subvenţii pentru un nou ziar la Montréal, îşi încalcă misiunea şi perturbă o piaţă care şi aşa nu stă pe roze. Pentru că, în condiţiile în care cineva primeşte bani din afară, mi-e greu să văd cum restul publicaţiilor (rod al unor iniţiative private) ar putea concura cu noua publicaţie la nivelul pre­ţurilor oferite clienţilor de publicitate.

Am întrebat DPRP dacă ştie că în provincia Québec există, în acest moment, mai multe ziare în limba română şi cât de bine cadrează finanţarea unei noi publicaţii cu misiunea sa de a-i ajuta pe români“să-şi păstreze, dezvolte şi exprime identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui rezidenţi sunt”. Nu ar fi fost mai util ca aceşti bani să fie oferiţi unei comunităţi care nu dispune de atâtea mijloace de informare în limba maternă?

Răspunsul DPRP pune accentul pe termenul dezvoltare din misiunea sa, fără să precizeze de ce ar fi important să fie dezvoltată o piaţă de acest gen. DPRP menţionează şi diversificarea spectrului de opinii. Aşteptăm cu interes să vedem ce spectru de opinii va avea noua publicaţie.

Potrivit DPRP (Cristian Bucur re­fu­ză să dea detalii despre proiectul său finanţat din bani publici) noua publi­ca­ţie va fi o struţo-camilă care va fi distribuită la Montréal, dar şi în Statele Unite; ba va avea chiar şi un supliment care va fi distribuit la Bucureşti, pentru “un schimb interesant de opinii între membrii comunităţii din Canada şi ţara mamă“. Am întrebat DPRP cât din tiraj va rămâne la Montréal, cât va pleca în SUA şi cât va ajunge la Bucureşti. Până la închiderea ediţiei, nu am primit niciun răspuns.

DPRP a precizat că finanţarea aco­peră costurile de tipar pentru şase luni, cu un potenţial de 70.000 de cititori. Întrebarea cum a fost stabilit acest numar de cititori, dacă e vorba de tiraj sau de audienţă a rămas, de asemenea, fără răspuns.

Un vechi proiect nou

Proiectul noului ziar de la Montréal e mai vechi decât pare, deoarece un proiect similar a fost depus de Cristian Bucur în urmă cu doi ani. Şi atunci a fost aprobat, doar că finanţarea oferită a fost mult mai mare: 70.000 RON. Singura pro­blemă: Cristian Bucur a depus proiectul în numele Centrului Român din Montréal (CRM) pe care legal nu avea dreptul să-l reprezinte. Cred că avocaţii au un termen juridic pentru asta.

În final, proiectul a fost trecut pe lista celor respinse după ce Eduard Iancu, preşedintele CRM, a avizat DPRP asupra acestei situaţii.

Acelaşi DPRP îl consideră acum credibil pe Cristian Bucur pentru a-i acorda o subvenţie din bani publici.