– Interviu cu doamna Monica Macovei, candidat la Preşedinţia României –
Pagini Româneşti: Plecaţi dintr-o poziţie de outsider, fără un partid în spate, fără sprijinul preşedintelui Băsescu, fără o forţă financiară în spate. Cum îi veţi convinge pe români să vă voteze?
Monica Macovei: Plec din cea mai favorabilă poziţie, cea alături de oameni. Oamenii care s-au săturat să le râdă în nas politicienii de atâţia ani de zile, care au văzut cum partidele politice actuale au fost toate la putere în diverse combinaţii. Îmi doresc ce îşi doresc şi oamenii, vreau să aduc dreptatea în educaţie, sănătate, în economie. Vreau să fiu preşedintele românilor, şi nu al partidelor. Lucrez cu oameni, cu voluntari, fără nicio maşinărie de partid. Sunt oameni care cred în mine, în proiectul meu, în ceea ce spun, şi în ei stă puterea mea. Mai sunt oameni care spun că m-ar vota, dar cred că nu am şanse, pentru că nu am un partid în spate care să-mi aducă voturi, dar ei, pe de altă parte, nu mai suportă partidele. Tocmai asta este: dacă credeţi în proiectul meu şi în mine, atunci votaţi-mă. Sunteţi şansa mea. În primul tur se votează cu sufletul, adică votezi omul în care crezi, pe care îl vrei. Abia în turul doi faci un calcul de vot util.
Le spun oamenilor un lucru simplu şi uşor de verificat: tot ceea ce am spus că fac am făcut. Am creat instituţii importante care acum funcţionează bine şi sunt apreciate la nivel internaţional. Un exemplu este DNA. Apoi, am fost cel mai eficient europarlamentar român din mandatul 2009-2014. Eu singură am lucrat şi negociat 40 de legi care au fost adoptate de Parlamentul European.
Candidez independent, din respect pentru oameni. Cred că a venit vremea unui preşedinte independent de interesele partidelor politice. Sunt convinsă că românii merită un preşedinte al lor, nu un preşedinte care să dea raportul partidelor. Şi mai este ceva. Sunt singurul candidat credibil care duce ţara spre Vest, care menţine axa România-Statele Unite şi NATO. Niciunul dintre ceilalţi candidaţi nu doreşte cu ardoare şi cu adevărat să facă acest lucru. Fără SUA şi UE, România ar fi fost acum în situaţia Ucrainei, sub invazie rusească. Nu vrem să întoarcem ţara înapoi cu 20 de ani. Nu vrem modelele politice din China şi Federaţia Rusă.
Revenind la prima parte a întrebării, plec în aceste alegeri doar aparent singură. Contez pe voturile oamenilor care nu mai suportă nedreptatea, minciuna şi hoţia. Pentru ei am intrat în cursă, pentru ei lupt şi ştiu că împreună putem transforma România. De 25 de ani, mulţi români au votat negativ, adică au dat un vot împotriva cuiva. Vreau să îi determin pe români să vină la vot şi să fie un vot pozitiv, pentru mine, pentru proiectul meu care este şi al lor.
Mesajul dvs. se bazează foarte mult pe lupta anticoruptie; credeţi ca românilor le mai pasă de corupţie?
Cred că sunt atenţi la tot ce înseamnă corupţie. Pentru că îi afectează direct, fie că merg la spital şi nu au medicamente sau dezinfectant, fie că merg la ghişeu să-şi plătească impozitele, fie că străbat ţara pe şosele proaste. Victoria Nulland a avut recent o declaraţie care a caracterizat foarte bine ceea ce se întâmplă în societatea românească, şi în alte ţări din Europa de Est: corupţia macină societatea.
Da, corupţia încalcă demnitatea umană, ne umileşte, atunci când trebuie să dăm şpagă, corupţia subminează competiţia liberă. Când cineva dă şpagă, nu mai câştigă cel mai bun un contract, ci acela pentru care se dă şpagă. Un kilometru de autostradă dintr-un contract dat de corupţie costă de 5 ori, de 10 ori mai mult decât un kilometru de autostradă făcut fără corupţie. Iarna trecută vedeam cu toţii la televizor cum un kilometru de deszăpezire în România era mai mult decât în Norvegia. Corupţia creşte preţul produselor şi serviciilor. Aceştia sunt bani care pleacă din bugetul pu-blic, adică din banii noştri. De-asta e bine ca banii furaţi – din mită, din evaziune, din spălare de bani – să se întoarcă la români. Banii recuperaţi de la infractori îi putem investi în educaţie, în sănătate, în drumuri, în pensii, în alocaţii pentru copii. Ştiţi cât înseamnă cei 60 de milioane de euro pe care Voiculescu trebuie să-i dea înapoi românilor? Înseamnă manualele copiilor pe 40 de ani.
Care ar fi principalul dvs. atu în comparaţie cu ceilalţi contracandidaţi?
Am demonstrat că fac ceea ce spun că fac. Nu mint, nu trădez, nu fac jocurile nimănui, nu m-am îmbogăţit din politică. Numele meu nu este legat de niciun scandal de corupţie şi de niciun grup ocult de afaceri. Eu am lăsat ceva în urma mea, atât ca ministru al Justiţiei, cât şi ca europarlamentar.
Numiţi, vă rog, calitatea cea mai importantă, dar şi cel mai mare defect la principalii contracandidaţi.
Dacă ne uităm la atribuţiile preşedintelui, niciun contracandidat nu are un punct tare. Politica externă, de exemplu. Victor Ponta este marginalizat în Uniunea Europeană, iar cu America are o relaţie proastă. Nimeni nu are încredere în Ponta, chiar dacă face vizite în America. Vă amintesc ce a spus Biden: “Victore, ce faci cu ţara ta?”. Este o declaraţie foarte dură, este tragic. Domnul Iohannis nu are experienţă de politică externă. De siguranţă naţională niciunul nu s-a ocupat. Ar fi trebuit să se ocupe domnul Meleşcanu, dar am aflat, cu ocazia acestor alegeri, că i-a strâns semnături o organizaţie pro-rusă, condusă de colonelul Dogaru. Cum a apărat dl Meleşcanu siguranţa României, ca director al SIE, dacă, în timp ce era în funcţie, beneficia de susţinerea unei organizaţii apropiate de Moscova?
Dacă veţi fi aleasă preşedintele României, unde veţi căuta să mergeţi în prima vizită externă şi de ce?
Eu vreau ca România să rămână pe direcţia Vest, să se bazeze pe parteneriatul strategic cu Statele Unite şi cu NATO, mai ales că avem la graniţa de est un conflict, unde Federaţia Rusă este foarte agresivă. Este firesc ca prima vizită să fie la Washington.
Numiţi, vă rog, câteva din priorităţile dvs. ca preşedinte al României.
Viziunea mea pentru România conţine 10 porunci pentru politicieni şi 100 de proiecte şi măsuri pentru români. La fiecare poruncă pentru politicieni sunt câte 10 măsuri pentru români şi 10 proiecte. Un punct este reforma clasei politice, un altul se referă la libertatea economică, altul la educaţie, altul la sănătate, altul la interesul naţional, altul la siguranţa naţională, politică externă, valori morale, natură, mediu, şi aşa mai departe.
Chiar dacă nu are atribuţii executive, preşedintele poate împinge lucrurile în direcţia corectă. Şi dacă are oamenii de partea sa, este un preşedinte independent de partide, atunci se va forma un tăvălug al reformei.
În primul rând, vreau ca fiecărui om să i se facă dreptate. Dreptatea înseamnă justiţie în toate domeniile – în educaţie, în sănătate, dreptate în economie, dreptate şi în justiţie. Susţin independenţa justiţiei împotriva imixtiunii politice. În justiţie nu trebuie să mai fie corupţie. Susţin ca procesele să se judece în fiecare zi până la terminarea lor.
Educaţia este prioritate naţională şi, de aceea, trebuie să i se aloce 6% din PIB în mod real, nu doar pe hârtie. Media europeană este de 5%, dar noi stăm mai prost la educaţie şi trebuie să alocăm mai mult.
Sănătatea va fi, de asemenea, unul din domeniile cheie pentru mine. Mă uit şi văd că rămânem fără medici, salariile sunt de mizerie, iar spitalele publice sunt în degradare, bolnavilor de cancer li se taie tratamentul din cauza contractelor corupte. Voi cere alinierea bugetului pentru sănătate la media europeană de 6%. Nu mai vreau ca România să fie ţara cu cei mai prost plătiţi medici şi cu cele mai slab dotate spitale publice din Europa.
Şi, bineînţeles, politica externă, şi mă refer la parteneriatele strategice ale României: Statele Unite şi Uniunea Europeană. Relaţiile internaţionale influenţează încrederea investitorilor străini, care pot crea locuri de muncă, venind în România.
Credeţi că România ar trebui să facă paşi concreţi pentru unirea cu Basarabia?
Am transmis un mesaj cu ocazia organizării marşului de “Solidaritate cu Basarabia”, pe 12 octombrie, subliniind că suntem români şi de o parte şi de alta a Prutului. Eu am muncit mult în Parlamentul European pentru a aduce Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Din 2009 până în 2014 am fost preşedinta Comitetului de Cooperare UE – Republica Moldova. Am fost de nenumărate ori la Chişinău şi la Tiraspol. Ţin legătura cu directorii şi profesorii din cele 8 şcoli din regiunea separatistă Transnistria, unde se mai predă limba română cu grafie latină. I-am sprijinit cu ce aveau nevoie pentru şcoli şi elevi. Românii care trăiesc în regiunea transnistreană sunt sub presiune permanentă, uneori chiar sub teroare din partea autorităţilor de la Tiraspol.
Am contribuit esenţial la eliminarea vizelor cetăţenilor Republicii Moldova pentru a călători în Uniunea Europeană. Mă bucur că am fost singurul om politic din România care a mers cu “avionul fără vize” pe 28 aprilie 2014, prima zi fără vize pentru Republica Moldova, în zborul simbolic organizat de guvernul de la Chişinău. Mesajul meu este că voi fi avocatul lor pentru a fi împreună în familia Uniunii Europene. Când circumstanţele internaţionale ne vor fi favorabile, vom îndeplini şi unirea pe care puteam să o facem în 1990. Vă amintesc că în 1990 comunistul Iliescu, care a ascultat de Moscova, şi nu de români, s-a opus unirii Republicii Moldova cu România.
Cu care din partide veţi dori să colaboraţi pentru îndeplinirea programului dvs.?
Voi fi un preşedinte constituţional, moderator între puterile statului. Cunosc foarte bine prevederile Constituţiei, voi fi un arbitru bun, nu unul jucător. Atunci când se va încălca legea, voi ridica cartonaşul roşu pentru a atrage atenţia că s-a încălcat legea. Este firesc să îmi doresc să colaborez cu acei politicieni care vor îmbrăţişa proiectul meu de ţară şi vor lucra în folosul oamenilor. Iar dacă ei vor încerca să nu ţină cont de votul oamenilor, care au ales un preşedinte independent, atunci nu pot decât să le aduc aminte că în 2016 vor fi alegeri parlamentare, iar oamenii vor fi întrebaţi din nou ce vor.
În proiectul meu pentru ţară, am propus un sistem prin care parlamentarii să poată fi revocaţi dacă nu-şi fac treaba, printr-un referendum, tot de către cei care i-au ales. Parlamentarii sunt aleşi uninominal, în circumscripţii. Dacă vezi că într-un an, doi, parlamentarul tău nu a făcut ceea ce a promis, sau ceea ce îi ceri tu să facă şi să voteze, atunci să poată fi revocat.
Aţi promis că veţi lupta pentru introducerea votului prin corespondenţă şi/sau on-line. Multă lume l-a promis, dar nimeni nu l-a făcut până acum. Cum veţi reuşi dvs.?
Doresc ca toţi românii, din România şi din diaspora, să poată vota electronic. În Belgia se votează electronic. Sunt două state baltice în care se votează electronic. Sistemul este securizat, este sigur. Îl putem prelua de la statele care fac deja acest lucru şi unde nu există suspiciuni de fraudă. Votul electronic este mult mai corect şi nu poate fi fraudat. În plus, aduce mult mai multă lume la vot. Acum sunt votanţi aduşi cu autobuzele, pe o pungă de mălai sau pentru un pui.
Votul electronic slăbeşte influenţa şi puterea baronilor. Partidelor politice le este frică să introducă votul electronic sau prin corespondenţă, pentru că se gândesc că nu mai pot controla votul şi că pot avea surpriza să voteze cei aproape 50% din votanţi care de ani de zile stau acasă. Dacă le înlesneşti votul, sigur se vor implica mai mulţi. În plus, uitaţi-vă ce face Guvernul Ponta: reduce punctele de vot pentru românii din diaspora, le pune în locuri cât mai îndepărtate de comunităţile mari româneşti, pentru a-i descuraja să ajungă la vot. Ponta face asta de frică; pentru că ştie că românii care au experienţa democratică au alte aşteptări de la clasa politică, nu ce le oferă baronii PSD care îl susţin.
Da, voi susţine introducerea votului electronic şi voi pune presiune publică pentru ca acest lucru să se întâmple.
Credeţi că mai e loc în România pentru cele câteva milioane de români care trăiesc acum în străinătate?
Da. Ar fi un câştig pentru România, pentru că aceşti români vin cu o altă mentalitate, cu alte experienţe în relaţia stat-cetăţean. Românii din diaspora nu trebuie să mai fie trataţi cu dispreţ, şi în niciun caz, nu trebuie ignoraţi sau jigniţi. Nu le punem secţii de votare la nu ştiu câţi kilometri distanţă. Nu-i numim căpşunari. Sunt ca noi. Foarte mulţi dintre ei au plecat de acasă de nevoie, ca să muncească.Cum să nu vrem să îi aducem acasă? Este o problemă de interes naţional. Să avem o ţară cu locuri de muncă, cu industrie, cu educaţie, în care oamenii să vină acasă, să nu fie nevoiţi să-şi lase copiii la bunici, la vecini. Sunt sate şi comune întregi depopulate; toţi copiii trăiesc cu bunicii, nu mai sunt cu părinţii. Copiii nu cresc bine aşa. Le este dor, suferă.
De ce ar trebui să meargă românii din străinătate la vot, în noiembrie?
Pentru a alege un preşedinte care să transforme ţara astfel încât să îşi dorească să se întoarcă acasă. Iar cei care nu vor să se întoarcă acasă, pentru că şi-au făcut un rost acolo unde locuiesc, şi-au întemeiat acolo familii, să meargă la vot cu gândul la rudele lor din România. De partea cealaltă, chiar dacă românii din diaspora nu pot merge la vot, fie pentru că au secţii de votare prea departe, fie că au documentele româneşti expirate, îşi pot influenţa membrii de familie din ţară să voteze. Aceste alegeri sunt cruciale pentru viitorul ţării. În funcţie de rezultatul acestor alegeri, România îşi va continua direcţia vestică sau va reintra sub influenţa rusă. Echilibrul democraţiei este ţinut numai atunci când puterea este împărţită. Dacă acelaşi partid are toată puterea – şi guvern, şi majoritate în Parlament, şi preşedinte – democraţia este în mare risc. Cel mai bine este ca românii să aibă un preşedinte independent cu adevărat, care să asculte de ei, şi nu de partidele politice.