România, pe harta vinului

Citește și

Începând cu acest articol, Pagini Românești și Clubul Dionis vă invită într-o incursiune în lumea vinurilor românești.

„Istoria viticulturii românești este veche de cel puțin 6000 ani și conform documentelor istorice, zona a fost dintotdeauna deosebit de potrivită pentru cultivarea viței de vie. Legendele spun că Dionysos, zeul vinului, s-a născut în România și că în 106 i.Hr, atunci când legiunile romane au sosit în zonă, vinurile de aici erau superioare celor romane. De aici vine și numele de „Dacia Felix”, datorită vinurilor sale foarte bune”. Helmuth Koecher – Fondator și Președinte Merano Wine Festival (1)

- Publicitate -

România are într-adevăr o lungă istorie în producerea vinului și s-a aflat mereu în topul producătorilor fiind conform datelor Organiezatiei Internaționale Viei și Vinului“(OIV) pentru anul 2014 pe locul 12 mondial în producție și pe locul 10 mondial la consum cu 24 litri pe cap de locuitor, situându-se mereu în primele 5-6 locuri mondiale ca suprafață plantată cu viță de vie.

După ce în perioada comunistă de după cel de-al doilea război mondial în care producția s-a caracterizat prin cantitate, după anul 2000 aceasta începe să recapete treptat aura să antebelică. După decadă anilor a€™90 de degringoladă totală, începând cu anii 2002 producătorii români se aliniază spre o nouă calitate. Producătorii mari și cunoscuți precum Murfatlar, Jidvei, Cotnari fac eforturi să se ajusteze și să-și păstreze locul obținut în timp, în schimb apariția micilor producători ce operează pe 100-300ha aduce un plus de valoare în paleta vinurilor existente pe piață. Podgorii precum Vinarte, Crama Basilescu, Alira, Gramma, Halewood, Casa Isărescu etc nu-și permit și nu-și propun decât atingerea pe cât se poate a perfecțiunii. Sunt producători extrem de dinamici și motivați care se bazează în marea parte a cazurilor pe experiența enologilor și a investitorilor străini.

Vinurile autohtone în special, rezultate din soiuri specific României încep să capete din ce în ce mai multă notorietate și recunoaștere pe plan internațional. Pe lângă soiurile internaționale precum Cabernet, Merlot, Pinot Noir, Chardonnay și Sauvignon, soiurile românești Babeasca, Fetească Neagră, Fetească Regală, Tămâioasă Românească etc încep să tindă către excelență. În mod special, Fetească Neagră prezintă potențialul unui mare vin, fiind denumit de către unii specialiști ca Regina vinului roșu, asociat astfel calitativ Regelui vinului roșu, numind în mod evident Cabernetul Sauvignon.

- Publicitate -

În anul 2014, România număra (numai) 93 de crame din care 41 în Moldova, 10 în Dobrogea, 14 în Muntenia și Oltenia, 23 în Banat și Crișana și 5 în Transilvania(1). Aveți astfel o hartă succintă a producătorilor de vin în România. Unii spun că 93 de crame ar fi puțin, important este ce pot face aceste crame ca să repună vinul românesc pe harta mondială, handicapul celor aproape cinci decenii de izolare nefiind deloc de ușor de surmontat.
Ne propunem ca în edițiile viitoare să facem o incursiune în specificul viticulturii și al vinului românesc. Vom prezentă podgorii vechi și noi, vom cunoaște soiurile de struguri românești și vinurile produse din aceștia și vom descrie o parte din vinurile pe care românul din Montreal are posibilitatea să le descopere prin intermediul SAQ.

Totodată, începând din luna septembrie ne vom putea întâlni periodic la un pahar de cultură a vinului cu cei ce știu și cei ce-și propun să știe mai mult. Vom degusta vinuri bune și vom încerca să le ascultăm povestea.

- Publicitate -
- Publicitate -spot_img

Ultimele articole

Cel puţin opt morţi într-un atac armat în Ierusalimul de Est

Cel puţin opt persoane au fost ucise vineri seară într-un atac armat la o sinagogă din Ierusalimul de Est,...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -