Duminică, 20 septembrie, în soarele blând al toamnei, 34.000 de persoane așteptau să ia startul la diversele probe de alergare organizate cu ocazia Maratonului de la Montreal. Printre ei, Ica Andrei se afla la prima ei competiție de maraton. A decis să se apuce de alergat acum doi ani. Își aduce aminte că prima ei ședință de alergare s-a terminat după 10 minute. Nu putea mai mult.
Am decis să alerg pentru mine, spune ea. Să încerc să am un stil de viață mai sănătos. Să-mi ofer o nouă provocare, o nouă perspectivă de viață. Alergatul e cea mai ieftină soluție de a face sport. Ai nevoie doar de o pereche de pantofi de alergat, căci toată lumea are în casă un tricou și o pereche de pantaloni scurți. Și te ajută să economisești timp, față de sală, de exemplu. Nu trebuie să te schimbi, nu trebuie să te deplasezi până la sală și înapoi. Ieși din casă și alergi. Și în plus, poate fi practicat to timpul anului, chiar și la Montreal.
Timpul petrecut în alergare nu este în nicun caz un timp pierdut. Este un timp oferit singurătății, regăsirii, este un timp dedicat învățării a ceva nou despre tine.
Și-a propus să participe la maraton pentru a avea un obiectiv pe termen lung, care să o țină motivată. Așa, toată lumea își propune să facă sport la început de an dar cei mai mulți abandonează. În plus, pentru a-și păstra motivarea și-a anunțat decizia persoanelor din jurul său, importante pentru ea. Familie, câțiva prieteni. Gândul că nu vrei să-i dezamagești, a funcționat ca o motivație suplimentară pentru mine, spune ea.
Și nu a dezamagit pentru că Ica Andrei a reușit să termine proba de maraton. Am terminat cei 42.2km în 5 ore și 39 minute, sub cele șase ore de timp maxim în care un maraton de acest gen este considerat reușit oficial. Nu este o performanță sportivă nemaipomenită dar am avut voință să îl termin și pentru mine a fost o mare reușită.
Privirile pline de emoție și admirație ale familiei care a așteptat-o la sosire au fost o răsplată pentru cei 42,2km, în special pentru ultima parte a traseului care a fost extrem de grea, o luptă continuă cu ea însăși.
Sportul te ajută să vezi viața diferit, spune Ica. Toleranța la stres e mai mare, obții lucruri care nu sunt neapărat tangibile: mai mult curaj, încredere în forțele proprii.
Fiecare alergător cu povestea lui
Ana Irina Iacob are o altă poveste dar același mesaj: să faci mișcare este important. Ea nu a alergat cei 42.2km ci s-a înscris în acest an la proba de 10km. Fiul ei, Ștefan, de opt ani, a participat la proba de 1 km.
„Face parte din plan, ca să zic așa. M-am reapucat să alerg acum doi ani și mi-am propus să particip în primul an la o competiție de 5km, în anul doi la una de 10km. După fiecare cursă, analizez cum m-am simțit, cum a fost atmosfera și ce să fac mai departe”. După Montreal a decis: la anul va urma proba de 21 de km, la Ottawa.
Sfatul ei: ai nevoie să faci ceva care-ți place. Nu-ți place alergatul? Poți face natație sau pur și simplu o plimbare într-un ritm mai alert pe Mont-Royal. Plăcerea e importantă căci ajută la păstrarea motivației.
