Ridicarea vizelor, o decizie politică înainte de toate. Interviu cu excelența sa Maria Ligor, ambasadoarea României în Canada

Citește și

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

O discuție cu excelența sa Maria Ligor, ambasadoarea României la Ottawa, te frapează prin pasiunea pe care omul din fața ta o pune în prezentarea oricărei idei, fie că e vorba de comunitate sau de soarta UE. Venită la post în 2013, ambasadoarea Maria Ligor are de gestionat dosare grele: ridicarea vizelor pentru români sau acordul de protecție socială Quebec-România.

Doamna Ambasadoare, ați venit în Canada în iunie 2013. S-a schimbat percepția despre Canada și despre comunitatea românească în acest timp?

- Publicitate -

Nu am venit cu o părere preconcepută nici despre Canada, nici despre comunitatea românească. Pe măsură ce descoperi un loc atât de complex precum este Canada, înveți multe și sunt surprize. Unele sunt foarte plăcute. Încep deja să mă împrietenesc ceva mai bine cu această țară. Legat de comunitate, mai curând am avut confirmări ale celor știute: o comunitate formată mai degrabă din nuclee de români, oameni foarte bine pregătiți și instalați în comunitatea canadiană, indiferent că au venit mai de demult sau mai de curând, oameni care contribuie la societatea canadiană.

Ce credeți că îi lipsește comunității românești pentru a fi mai puternică?

Dacă aș compara prezenta românească din Canada cu cea a altor comunității provenite din Europa, cred că ar trebui să depășim anumite rezerve și să încercăm să ne coagulăm un pic mai mult. Să avem o prezență pe care și cei care sunt la conducerea Canadei sau a provinciilor să o remarce și să țină cont de ea.Avem nevoie de ceva mai multă organizare în exprimarea intereselor comunității.

- Publicitate -

Românii din Spania aveau un fel de supra-asociație care să vorbească în numele comunității.

Nu dar e o diferență, acolo imigrația e de natură recentă și e importantă, ajungând să fie chiar comunitatea străină cea mai mare din Spania. A fost prea puțin timp pentru ca o asemenea voce să se coaguleze. Existau două federații care regrupau anumite asociații.

Asociațiile reprezintă un element al prezenței comunității, dar nu sunt singurele. Sunt mulți români care nu sunt angrenați într-o asociație dar care au proiecte de tot felul. Părerea mea este că un asemenea efort de unificare a comunității nu poate proveni din afara ei. Diplomații vin și pleacă. Nu avem cum să pretindem că avem suficiente informații, că putem cunoaște sau vorbi în interesul comunității.

Dar o astfel de formulă contează foarte mult pentru un dialog eficace cu autoritățile canadiene. Este, de altfel, cazul comunității ucrainiene. Am putea începe măcar la nivelul provinciilor pentru a avea coerență în relația cu autoritățiile.

Încurajator mi se pare că apar inițiative comune și că lumea conștientizează nevoia unor astfel de proiecte comune. Ziua României organizată la Laval a fost, de exemplu, un pas în această direcție. Și prezența numeroasă a românilor a arătat și că există o dorință a acestora de a petrece timp împreună.

Noutăți privind vizele

Pentru că vorbim de comunitatea românească: în problema ridicării vizelor, s-a mai avansat?

Avem ceva vești bune. Din 2016 la un moment dat ce rămâne să fie precizat de guvernul canadian, vom fi incluși parțial în sistemul electronic de autorizare al călătoriilor. Asta înseamnă, în esență, că cel care intenționează să vină în Canada, mai întâi își anunță pe un site oficial intenția, primește un ok electronic (o pagină care certifică autorizarea călătoriei) cu care merge la aeroport și-l prezintă companiei aeriene.

Acest sistem se va aplica tuturor celor care nu au nevoie de viză în prezent, precum și cetățenilor români care au avut deja o viză de Canada în ultimii 10 ani sau celor care au o viză valabilă de Statele Unite. Adică acei călători pe care Canada îi consideră fără risc. Sistemul va acoperi o bună parte din numărul cetățenilor români care vor să călătorească în Canada.

Dar aceasta nu este suficient. Vrem ca acest proiect să fie extins la toți cetățenii români. Este vorba aici de un principiu. Cetățenii români trebuie să fie egali între ei, dar și egali cu ceilalți cetățeni europeni. Și un lucru pozitiv este că am reușit aici să angrenăm și Uniunea Europeană.

Am constant de multe ori că partenerii canadieni au o informație incompletă sau incorectă. Au fost atât discuții la Bruxelles cât și la București cu oficialii canadieni. Oficiali români au decis chiar să detașeze la Ottawa o persoană din cadrul Ministerului de Interne de la București pentru a facilita schimbul de informații.

Un alt semn încurajator este că noul guvern liberal a anunțat că vrea să ridice vizele pentru Mexic, țară care era cumva în aceeași situație ca România. Dincolo de un set de criterii tehnice (care sunt, evident, importante) pe care România trebuie să le îndeplinească, ridicarea sau nu a vizelor reprezintă o decizie politică. Iar în acest moment, tratăm ambele paliere: și cel tehnic și cel politic.

Shimbări politice au avut loc și în Canada dar și în România. Inițial România a anunțat că va bloca acordul de liber schimb dintre Canada și Uniunea Europeană dacă problema vizelor nu va fi rezolvată. Se menține această poziție oficială?

Deocamdată nu avem nicio informație că această poziție s-ar fi schimbat. Este o abordare care a fost asumată și de către Bruxelles. Cu prilejul summit-ului UE-Canada din septembrie 2014, liderii celor două părți s-au angajat să rezolve problema vizelor cât mai curând posibil, astfel încât toți cetățenii europeni și cei canadieni să beneficieze în condiții de egalitate de beneficiile pe care le aduce CETA. Este în intersul tuturor ca acordul să fie aprobat. Un acord de liber schimb Canada-UE fără soluționarea problemei vizelor ar crea un dezavantaj firmelor românești ai căror patroni sau angajați nu vor putea călătorii liber spre Canada.

Acordul de protecție socială Quebec-Romania

Un alt subiect important pentru românii din Quebec – acordul de protecție socială. S-a avansat în ratificarea lui?

În toamna anului 2013 a fost semnat acordul la Quebec și de atunci a urmat o perioadă în care a curs procedura de ratificare. Faptul că au fost alegeri în Quebec, apoi o schimbare de guvern, a determinat o lentoare a procesului, prioritățile fiind altele. Acordul a fost ratificat, întâi de Parlamentul României, apoi de cel al Quebecului. În sfârșit faza finală de aprobare a normelor de aplicare de către guvernul din Quebec a fost parcursă, astfel încât înțelegerea va intra în vigoare de la 1 martie 2016.

DNA în România a devenit o instituție destul de puternică și presa din Canada, inevitabil, vorbește despre lupta României împotriva corupției. Vi s-au cerut, la nivel oficial, diverse precizări pe acest subiect?

Nu, nu am avut astfel de solicitări. Dar câteodată în întâlnirile noastre subliniem, din proprie inițiativă, lucrurile pozitive care au loc în țară. Lupta împotriva corupției a fost discutată și în timpul vizitelor autorităților canadiene la București unde acestea au avut inclusiv întâlniri la DNA. Important este că avem semnale care apreciază că mecanismele de luptă împotriva corupției funcționează și dau rezultate, iar acest mecanism este privit ca un model și pentru alte țări din regiune.

Există facilități ale statului român pentru persoanele care vor să se repatrize dinspre Canada către România? Repatrierea este o opțiune care a devenit mai prezentă în gândurile românilor, în special în zona Toronto.

Aceasta este și impresia mea, una empirică, nebazată neapărat pe statistici. Multe persoane mi-au vorbit despre această dorință a lor de a se repatria, în întâlnirile pe care le-am avut în comunitatea românească. La fel, e un interes și din partea copiilor care doresc să studieze în România. Am văzut mulți tineri (nu doar români) care vor să meargă să studieze medicina în România, unde pot studia franceză sau engleză.

Pentru repatrieri, nu există un program prin care să fie oferite facilități ca atare. Pentru studii însă există mai multe posibilități de a obține burse de studii, inclusiv programe europene cum ar fi Erasmus+, nemaivorbind de costul studiilor care este substanțial mai mic decât în Canada.

Criza din Uniunea Europeană

Uniunea Europeană pare a fi acum în plină criză. extrema dreaptă este în ascensiune, problema migrației, euroscepticismului este în creștere. Plutește în aer o senzație de anii ’30. Are UE mecanismele pentru a se proteja?

E adevărat că suntem intr-un context internațional dificil. Și ceea ce lipsește, probabil, este leadership-ul. Avem un deficit de leadership atât la nivel global, cât și la nivel european.

La nivel global nu mai există evident acea claritate (sterilă) pe care am avut-o în timpul războiului rece. Atunci lumea era ferm așezată și imobilă. Acum trăim într-o lume în mișcare, cu mult mai multe nuanțe. Este, până la un punct, normal ca într-un context de tranziție să apară astfel de crize. Ele cer răspunsuri rapide, câteodată imposibil de dat. Ne confruntăm, prin urmare, cu dileme uriașe.

În acest context global complicat , există și situația de criză europeană. Am trecut prin criza economică și în continuare există ecouri ale ei care se manifestă prin presiunea asupra zonei euro, iar criza refugiaților este într-un fel picătura care riscă să umple paharul. Pune în evidență multe tensiuni interne în sânul Uniunii, dar și nevoia urgentă de a găsi răspunsuri.

Din conversațiile pe care le am la Bruxelles sau cu colegi europeni aici la Ottawa, e adevărat că se simte cum se instalează o îngrijorare legată de viitorul UE. În ce mă privește nu cred că avem motive serioase să punem sub semnul întrebări viitorul Europei. Toată istoria UE, a construcției europene, a fost presărată cu crize. Au fost crize în anii ‘60. Dilema participarii Marii Britaniei la integrarea europeană a existat de la bun început. Nu e ceva nou.

Dar tot ce a fost semnificativ în istoria dezvoltării proiectului european a fost rezultatul unei crize. Toate soluțiile inovatoare, care au adus progres, au venit în urma unor crize. Am încredere că UE va continua să existe, se va reforma (pentru că trebuie, mai ales în modul în care gestionează migrația). Parte din soluție este și ideea de a găsi o formulă de a proteja împreună granițele externe ale Uniunii. Se discuta despre asta și acum 10-15 ani, când eu insămi lucram la Bruxelles, dar discuțiile erau atunci teoretice. Realitatea impune însă acum decizii concrete și rapide.

Proiectul european trebuie să continue și pentru că nu există alternativă. Absența integrării ne-ar duce cu gândul la anii ’30 când au existat dificultăți majore care au prefigurat perioade tragice.

Nu cred că cineva și-ar dori să revenim la astfel de situații. Avem nevoie de mai mult curaj de la liderii noștri politici, de mai multă viziune. Și de mai multă înțelepciune.

- Publicitate -
- Publicitate -spot_img

Ultimele articole

Ucraina a depus o cerere de aderare accelerată la NATO

Ucraina va semna o cerere de aderare accelerată la NATO, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -