Autoritățile de la București dar și tot felul de „întreprinzători” sunt din ce în ce mai preocupați de diaspora românească. Ceea ce nu ar fi în sine un lucru rău. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: o fac dezinteresat? Dacă acest interes e justificat doar de intenția de a strânge fonduri și a vă manipula influența (pe care nici nu realizați că o aveți)?
Președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș au avut o dezbatere pe tema diasporei iar una din ideile principale a fost crearea de proiecte care să-i facă pe românii plecați să se întoarcă acasă, pentru a investi. Dacian Cioloș a anunțat deja că guvernul său lucrează la câteva programe în acest sens.
Tonul l-a dat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu care s-a declarat șocat de câți bani economisesc românii din diaspora. Isărescu a precizat că românii plecați afară trimit în țară șapte miliarde de euro anual dar potențialul de investiții este de 28 de miliarde de euro. „Cifrele sunt aproape șocante”, a declarat Mugur Isarescu.
Ministerul Economiei a anunțat, și el, că pregătește un fond de investiții pentru românii care vor să-și deschidă o afacere în țară. Unul din modelele avute în vedere este un dolar de la investitorul privat, un dolar de la statul român.
Un studiu făcut pentru Romanian Business Leaders arată că 7 din 10 români vor să se întoarcă acasă. Personal, cred că rezultatele sunt mult umflate, dar să le luăm că fiind adevărate. De ce nu se întorc? 83% din cauza corupției. Urmează apoi mentalitatea românilor, nivelul scăzut de trai și lipsa locurilor de muncă.83% e un procent imens. În ciuda arestărilor făcute de DNA, românii din afară tot percep corupția ca pe o mare problemă (studiul a fost făcut în 2015).
Mi se pare că România a realizat brusc impactul demografic și economic avut de plecarea a milioane de români din țară. Ministerul muncii estimează la peste două milioane numărul celor care lucrează în Uniunea Europeană. Alte statistici avansează la cinci milioane numărul românilor plecați din țară.
Țara a ajuns la fundul sacului. Numărul mai mare de pensionari decât de angajați, pomeniile electorale ale guvernelor post-decembriste, legislația nefavorabilă antrepenoriatului sunt factori care au contribuit la aceasta.
România are nevoie de bani și diaspora pare a fi una din pistele studiate. Și pare a fi una mai facilă, pentru că în joc intervine și factorul emoțional.
Centre comunitare în diaspora
Și nu este totul. Diasporei i se pregătesc centre comunitare românești. Potrivit propunerii legislative aflată în prezent în dezbatere în Parlamentul României, Centre Comunitare Românești „se vor înființa în fiecare stat în care sunt înregistrați la misiunile diplomatice ale României cel puțin 5.000 de cetățeni români”.
Aceste centre vor beneficia de finanțare din România pentru (scuzați limbajul de lemn) „promovarea istoriei, culturii și tradițiilor românești în scopul păstrării identității lingvistice și întăririi coeziuni în comunitățile de români din diaspora”.
Aceste centre nu se vor înființa automat de către România, ci în urma unor cereri venite din comunități, după ce în prealabil, românii care vor asta se vor înregistra la consulate și ambasate.
Așa, statul român împușcă doi iepuri: are un control clar al românilor din aceste teritorii și decide, prin finanțările acordate, care este mesajul cu care trebuie bombardați românii din diaspora.
Apoi, deputații provenind din diaspora vor un Minister al românilor din afara țării.
Evident, legea e posibil să nu treacă la vot în Camera Deputaților dar existența ei arată clar care sunt intențiile pentru românii din afara țării.
Influența politică
Diaspora este un factor politic care nu mai poate fi neglijat. Ponderea votului este nesemnificativă (cu excepția votului pentru președintele României) dar ultimele alegeri au arătat altceva: că românii din afara țării țări îi pot influența pe cei de-acasă.
Pentru această influență se bat acum politicienii, diverși formatori de opinie și falși profeți care au luat drumul diasporei.
