În ciuda criticilor pe care le voi primi din partea feministelor, mă aplec asupra cazului Jian Ghomeshi. Ex-animatorul vedetă al CBC Radio a fost achitat de toate acuzațiile într-un proces de agresiune sexuală. Judecătorul William B. Horkins, care a dat sentința, este criticat voalat de mișcarea feministă, asociațiile care luptă împotriva agresiunii sexuale etc. Dar, logic vorbind, el nu putea da o altă sentință.
Iată pe scurt istoria cazului: Jian Ghomeshi era, alături de George Stroumboulopoulos, una din vedetele cu cea mai mare audiență a postului de radio CBC. Emisiunea sa Q (pe care a animat-o între 2007-2014) era una dintre cele mai populare și tocmai începea să fie redifuzată de radioul public din Statele Unite. În 2014, Ghomeshi este acuzat de agresiune sexuală de către o fostă prietenă.
Istoria agresiunii a fost mai întâi prezentată ziarului Toronto Star. Acesta a început să documenteze subiectul. Ghomeshi a raportat imediat, în primăvara anului 2014, la conducerea CBC că se pregătește un articol împotriva sa și a explicat și natura acuzațiilor care i se aduc. Animatorul a recunoscut că a avut relații sexuale cu un caracter BDSM (pe românește, omul e mai aproape de Grey din 50 Shades of Grey decât de băiatul drăguț care cumpără flori și vă invită la Casa Grecque). Dar, a precizat el, aceste relații au fost consimțite și nu a fost vorba de nicio agresiune. Văzut în situația de a rămâne fără subiect, Toronto Star refuză inițial să mai publice articolul. O face totuși, în toamna anului 2014, după ce CBC îl concediază pe Ghomeshi.
Apar trei victime care depun plângere la poliție. Una dintre ele – Lucy DeCoutere – decide să iasă din anonimat și devine stindardul luptei împotriva fostei vedete. Procesul începe în ianuarie 2016. Verdicul cade în martie: nevinovat. Din motivația judecătorului reiese că acesta nu a putut să fie convins de acuzare, dincolo de orice dubiu, de vinovația lui Jian Ghomeshi.
Cum a fost posibil asta și ce ar trebui să învățăm de aici
Porc sau nu, Ghomeshi este un tip deștept. Cazul său a fost pregătit excelent și a avut și o simbolistică aparte: el a fost apărat de o femeie, avocatul principal fiind Marie Henein. Aceasta a atacat din prima zi credibilitatea celor trei femei care-l acuzau pe fostul animator de radio de agresiune sexuală și a reușit să demonstreze o mulțime de erori în declarațiile lor. Procurorii ar fi trebuit să renunțe la caz dar celebritatea procesului i-a obligat să continue.
Lecția numărul 1. Victimele trebuie să raporteze agresiunile imediat după ce s-au produs
Faptele imputate lui Ghomeshi au avut loc începând cu 2002-2003. Au fost aduse în atenția Poliției în 2014. Sunt 12 ani. Da, e greu pentru victime să raporteze infracțiunile sexuale. Aceasta este o problemă întâlnită în toată lumea.
Dar avem nevoie de campanii de sensibilizare care să ruleze pe TV, rețelele sociale și presa scrisă în care acestea să fie încurajate să raporteze infracțiunile. Șansele de a obține o condamnare scad cu fiecare an care trece. Guvernele, cel provincial și cel federal, trebuie să finanțeze astfel de campanii.
Lecția numărul 2. Dacă sunteți victimă, măcar avocatului spuneți-i tot ce s-a întâmplat
Pentru că altfel riscați să nu fiți crezută, chiar dacă aveți dreptate. Riscați să compromiteți toată munca procurorilor. Da, lumea dreptului nu e una în care sentimentele să primeze. Avocații celeilalte părți sunt fără milă dar tocmai din acest motiv, ajutați-i pe polițiști sau procurori să-și facă jobul spunându-le adevărul. Tot adevărul. Ei nu sunt acolo să vă judece, ci să vă ajute.
Nu poti, ca în cazul Ghomeshi, să te declari sub șoc în urma agresiunii. Un șoc atât de mare încăt nici nu poți merge să reclami agresorul la poliție. Poți lua însă un picnic romantic cu el, a doua zi, într-un parc și să faci și fotografii ca să importalizezi momentul. Poți însă scrie mesaje, la câteva zile după agresiune, sau îi poți trimite poze cu tine în bikini. Eventual, îl poți invita și acasă unde aveți o relație sexuală de care îți aduci aminte abia când avocații apărării o scot pe tapet.
Lecția numărul 3. Nu ne facem dreptate singuri
Credibilitatea acuzării a fost zdruncinată și de faptul că avocații lui Jian Ghomeshi au arătat că, între două din cele trei femei care l-au acuzat, a existat o corespondență de cinci mii (5.000) de mesaje în care cele două încercau să-și pună la punct o strategie pentru a o înfunda pe fosta vedetă radio.
Nu mergem întâi la presă și apoi la poliție. Credibilitatea ta ca martor, într-un asemenea caz, e serios zdruncinată.
Concluzii
Agresiunile sexuale sunt un lucru serios. Nu înseamnă că faptele raportate de cele trei victime care au îndrăznit să iasă în față la acest proces nu s-au întâmplat. Doar că ele nu au convins judecătorul că spun adevărul, ascunzând fapte sau relevând jumătăți de adevăr, așa cum reiese din finalul deciziei date de acesta.
[miptheme_quote author=”Judecătorul William B. Horkins” style=”text-center”][140] My conclusion that the evidence in this case raises a reasonable doubt is not the same as deciding in any positive way that these events never happened. At the end of this trial, a reasonable doubt exists because it is impossible to determine, with any acceptable degree of certainty or comfort, what is true and what is false. The standard of proof in a criminal case requires sufficient clarity in the evidence to allow a confident acceptance of the essential facts. In these proceedings the bedrock foundation of the Crown’s case is tainted and incapable of supporting any clear determination of the truth.
[141] I have no hesitation in concluding that the quality of the evidence in this case is incapable of displacing the presumption of innocence. The evidence fails to prove the allegations beyond a reasonable doubt.[/miptheme_quote]
Și acesta este un lucru rău.
Pentru ele, pentru că a trece printr-un astfel de proces și a-l pierde nu este confortabil. Pentru că abuzul sexual este o crimă care trebuie pedepsită.
Pentru societate, pentru că dacă faptele sunt adevărate, Jian Ghomeshi scapă nepedepsit.
Pentru că acest proces transmite altor victime un mesaj fals și le va împiedica pe acestea să raporteze infracțiunile. Pentru că, nu-i așa, dacă un astfel de proces, atât de mediatizat, a fost pierdut, ce așteptări să avem de la unele mai mici. Dar este fals. Acest proces a fost pierdut nu pentru că sistemul protejează făptuitorii ci pentru că martorele și-au sabotat singure cazul.
Orice crimă sexuală trebuie raportată la Poliție. Puteți găsi ajutor la următorul număr de telefon: 1-888-933-9007.
Statistici despre infracțiunile sexuale în Canada
- 80% din atacatori provin din familie sau rândul prietenilor
- În 60% din cazurile de agresiune sexuală, victimele au sub 17 ani
- din 100 de incidente sexuale, doar 6 sunt raportate la poliție (sursa)
