În Statele Unite, violența prin arme de foc ucide în fiecare an 30 de mii de persoane” (La Presse, 20 aprilie 2016)
Uneori informațiile succinte și aparent neutre sunt mai patetice în obiectivitatea lor rece decât articolele și luările de poziție inflamate de emoție.
Treizeci de mii de victime făcute de armele de foc, iată o realitate cu adevărat tragică. Și care este comparabilă cu cea a unui veritabil război civil, insidios, invizibil, fantomatic. Și rămânem cu aceeași impresie chiar dacă ni se precizează că din numărul acesta fac parte și sinucigașii cu arme de foc precum și decesele rezultate din accidente cu asemenea arme. Toate viețile acestea retezate au la origină, de la caz la caz, accese de furie, tulburări mintale, stări depresive, frustrări de tot felul, imprudențe etc. și multe dintre ele n-ar fi fost letale dacă n-ar fi existat o armă de foc la dispoziție
Pentru NRA (Nation Rifle Association), puternicul lobby în favoarea portului de arme de foc, numărul victimelor nu e descurajant. Ceea ce prevalează este dreptul, considerat esențial, al cetățeanului american de a fi înarmat. Este mereu invocată fidelitatea față de celebrul al doilea amendament din Constituția americană : „O miliție bine organizată fiind necesară pentru securitatea unui Stat liber, dreptul poporului de a deține și de a purta arme nu va fi violat”.
Există un adagiu latin care ne vine din secolul al XVI-lea, „Fiat justitia et pereat mundus”, „Să se facă dreptate chiar dacă piere lumea”.
„Pentru NRA dictonul acesta s-ar putea scrie „Să fie respectat amendamentul al doilea din Constituție chiar dacă pier toți americanii”. Nu contează că amendamentul acesta datează din secolul al XVIII-lea și că nu mai este este justificat nici de contextul istoric (lupta pentru independență a Statelor Unite) și nici de existența unei instituții paramilitare, de mult timp abolită (milițiile cetățenești).
Apărătorii armelor de foc îl contrapun altor libertăți la fel de americane și de fundamentale, cum ar fi de exemplu, libertatea presei.
În 2014, Wayne LaPierre, director general al NRA era revoltat că ziarele vorbesc prea mult despre consecințele dezastruoase al accesibilității facile la posesia de arme și acuza presa că este „una dintre cele mai mari amenințări la adresa Americii” Pentru el, ca și pentru ceilalți aflați în aceeași tabără, mai multă securitate individuală înseamnă mai multe arme. Și el se declară reconfortat că în unele state americane (cel mai recent, într-un district din Colorado) s-a trecut la protecția școlilor de către gardieni înarmați cu puști semiautomate.
Dar în 2013, după un atentat asupra unei clădiri dintr-o bază militară americană, i s-a replicat că prezența unor gărzi de securitate bine înarmate nu a împiedicat agresorul să facă multe victime doar în cîteva minute. Chiar dacă apoi el însuși a fost împușcat de poliție. Wayne LaPierre nu a dat înapoi. Nu au fost destui militari însărcinați cu apărarea clădirii, a argumentat el fără nicio ezitare.
Logica lui Wayne LaPierre are, – nu se putea altfel !- susținători și în actuala campanie electorală americană a partidului republican. La un miting, Donald Trump ținea hotărât o pușcă între mâini și afirma ritos în legătură cu atentatul din noiembrie 2015 de la Paris, că „dacă ar fi fost în asistență câteva persoane înarmate și antrenate /…/ ele i-ar fi omorât pe teroriști”. Și se lăuda că dacă el însuși ar fi fost la Bataclan ar fi deschis focul asupra agresorilor.
Fanfaronada această debilă pare să se inspire din western-urile americane ale anilor 50-60. Președintele Obama observa că numarul de victime americane datorate actelor teroriste este mult mai mic decît numărul de victime făcute de agresori americani din interior și le-a cerut ziariștilor să calculeze ei înșiși diferența. Și unul dintre ei, Zack Beauchamp, a calculat.
Terorismul a făcut într-un interval de zece ani, între 2001 (excluzând atentatul din septembrie) și 2011 extrem de puține victime, media apropiindu-se de zero în timp ce violența internă cu arme de foc a făcut anual circa 10 mii de morți.
Și tendința se menține.În 2015, aflăm din datele colectate de GVA (Gun Violence Archive), în Statele Unite au fost peste 39 de mii incidente implicând armele de foc, dintre care 9956 omoruri și 20267 răniri.
Merită fidelitatea față de un amendament depășit de realitate pierderea atîtor zeci de mii de vieți omenești?
Dar de fapt despre ce fidelitate e vorba? Față de Constituție sau față de un bussiness înfloritor? E o întrebare care cuprinde și răspunsul.
